Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc a fost adoptată tacit de Camera Deputaților

Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc a fost adoptată tacit în data de 23 aprilie a.c. de Camera Deputaților.

UDMR-iștii Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus în luna decembrie a anului trecut, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

Potrivit Mediafax, propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. „Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege. Iniţitorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a indetităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

Articolul 10 al proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că limba maghiară are „acelaşi statut ca şi limba oficială a statului”.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea, şi este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc, prin vot secret şi direct, pentru o perioadă de 4 ani.

Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al Ţinutului Secuiesc pe o perioadă mai mare de două mandate. Preşedintele Ţinutului are imunitate acordată demnitarilor şi nu poate ocupa funcţii publice sau private, titreaza dantanasa.ro.

Pe lângă preşedinte va exista şi un Consiliu Scaunal, format din 33 de consilieri. Acesta este organul deliberativ de autoadministrare al Scaunului.

”În timp de pandemie, proiectul de lege privind AUTONOMIA celor trei județe din centrul ȚĂRII a trecut de Camera Deputațior” scrie George Simion, lider A.U.R. pe facebook.

NapocaNews