Avocatul Gheorghe Piperea anunță că va sesiza Avocatul Poporului pe Legea carantinării

Avocatul Gheorghe Piperea anunță că va sesiza Avocatul Poporului pe Legea carantinării. Demersul său vizează exercitarea controlului de constituțonalitate a priori (înainte de promulgare) a legii carantinei, votată joi seara de Senat.

În postarea de pe Facebook, Piperea arată care sunt cele 4 motive de neconstituționalitate, menționând, în primul rând faptul că actul normativ, în forma actuală, încalcă principiul separației puterilor în stat. De asemenea remarcă Piperea, Legea carantinării introduce conceptul de „grup populațional”, despre care acesta spune ca este similar cu termenii juridici utilizați in legislația nazistă. Totodată, explică avocatul, legea este neconstituțională și pentru că impune sancțiuni, care merg până la privare de libertate, în baza unor simple suspiciuni ale unor funcționari ai aparatului sanitar birocratic.

„Memoriul are 4 motive de neconstitutionalitate extrinseca (formale) si 7 motive de neconstitutionalitate intrinseca (de fond). Dupa ce va fi gata documentul in format pdf, o sa vi-l postez aici.

1. Forma legii, asa cum a fost adoptata, incalca principiul separatiei puterilor in stat, intrucat initiativa legislativa a apartinut guvernului, dar legea a fost aproape in intregime modificata in Parlament, ceea ce a determinat un inadmisibil clivaj intre initiativa legislativa guvernamentala si cea parlamentara. Practic, Parlamentul a substituit guvernul in privinta acestei legi, proiectul guvernului fiind rejectat, in favoarea unei forme a legii care provine aproape in intregime din initiative parlamentare. Ceea ce a putut modifica proiectul guvernului „in proportie de 90%” (conform declaratiei publice a presedintelui interminar al Senatului) nu este o simpla adunatura de amendamente, ci o initiativa legislativa parlamentara care a substituit in mod neconstitutional initiativa guvernului.
2. Legea criticata a introdus notiunea de „persoana suspecta” de a fi infectata cu un agent patogen, „calitate” pe care o capatata pentru simplul fapt ca provine dintr-o zona cu epidemie sau pentru ca a intrat in contact cu o persoana infectata. Or, notiunea normativa de „suspect” are o conotatie procesual-penala, desemnand o persoana care poate sa fie sau nu vinovata de savarsirea unei fapte penale, dar care este banuita de ceva penal de catre organele de cercetare penala. Practic, legea criticata introduce o notiune penala in chestiuni de sanatate publica, facand ca suspiciunea, banuiala, sa fie extinsa si mentinuta pe termen indefinit la orice persoana, care „provine” dintr-o zona cu risc sau a luat contact cu un „infectat”. In afara de faptul ca, etimologic, apelativul utilizat in lege pune un stigmat pe fruntea oricui, acesta este si discriminatoriu, putand determina grave segregari sociale pe criterii de boala banuita. Grav este ca acest apelativ este lasat la latitudinea unor functionari din directiile de sanatate publica (de cele mai multe ori acesti functionar nefiind nici macar medici). Suspectul din procedura penala are mai multe garantii (asupra acestei „calitati” se pronunta un magistrat) si mai mute libertati decat suspectul de infectare.

NapocaNews