Marko Bela îl caracterizează drept ”antimaghiar” pe fostul primar al Oradiei, Ilie Bolojan. Este ușor când România îți oferă sute de mii de lei pentru fundațiile culturale?

            Recent, a apărut pe fostul portal independent Transindex.ro (spun ”fost independent?”, deoarece e teribil de greu să mai fii independent când la ”Sponsori” afișezi sigla unei formațiuni politice UDMR în capul listei) un articol redactat de Marko Bela, fost lider al partidului maghiarilor din România, referitor la modul în care Ilie Bolojan, fost primar al Oradiei, actual președinte al Consiliului Județean Bihor, gestionează bugetul instituției pe care o are în administrare.

            Deși Marko Bela încearcă să acrediteze o etichetă „anti-maghiară” a lui Ilie Bolojan, aceasta nu se susține dacă se analizează activitatea acestuia până în prezent. Marko Bela șterge cu buretele faptul că Ilie Bolojan a schimbat la față municipiul Oradea iar, cu toate că este român, nu a făcut-o doar pentru români, ci beneficiari au fost și maghiarii. Ilie Bolojan nu a tras nicio linie între români și maghiari la Oradea și nici nu a dat semne că ar începe să o facă din funcția de președinte al Consiliului Județean Oradea. Însă lui Marko Bela îi este la îndemână să îl caracterizeze ca ”antimaghiar” pe Ilie Bolojan, pentru că altfel nu i se mai susține întreaga construcție, clădită de altfel pe glume de șantier (no offence pentru muncitorii pe șantier) și pe capcane de logică în care cade singur.

            Ilie Bolojan este cunoscut ca un personaj dur, intransigent, care tras din răsputeri de angajații primăriei pentru a performa ca administrator, însă în nici un moment nu i s-a putut pune etichetat de antimaghiar, în special datorită colaborării foarte bune pe care o are cu mulți reprezentanți ai maghiarilor din administrație, pe care i-a distribuit inclusiv în funcții de conducere. Pe Marko Bela îl deranjează, de fapt, că acei exponenți maghiari nu fac parte din UDMR, iar cum UDMR este partidul-stat, cine nu este din partid este împotriva partidului și, ca să îl citez pe autor, „antimaghiar”? Deci, pe logica dânsului, maghiarii din afara UDMR sunt ”antimaghiari” pentru că participă la administrarea municipiului, respectiv a județului, cu partidul din care face parte Ilie Bolojan?

            Pentru administratorul Ilie Bolojan, rezultatele din urmă vorbesc pentru el deși lui nu îi place PR-ul așa de mult ca altor primari. Pe scurt, a ajuns la președinția Consiliului Județean Bihor cu 74,34% din voturi (candidatul UDMR a obținut 10,56%, cel PPMT 3,41%, în condițiile în care în Bihor sunt circa 25% etnici maghiari), adică inclusiv cu voturi ale maghiarilor din Bihor, ca să ducă la îndeplinire, în 4 ani, un plan managerial prezentat alegătorilor în campania electorală. Președintele CJ Bihor a promis alegătorilor că se va monitoriza mai atent cheltuirea banului public, în beneficiul tuturor locuitorilor județului, nu doar al românilor. Prima și cea mai nepopulară măsură a fost aceea a diminuării aparatului administrativ județean la jumătate, proces din care nu a reieșit faptul că ar fi discriminat pe cineva în funcție de etnie.

            Cu toate acestea, Marko Bela continuă în articolul său cu atacul la Ilie Bolojan din cauza transferării unor reviste (”Varad”, în limba maghiară și ”Familia”, în limba română – deci, din nou, unde este discriminarea?) din subordinea Consiliului Județean în cea a Bibliotecii Județene, invocând suprimarea culturii și portretizându-l pe președintele CJ ca pe un om al muncitorimii (din nou, cu glume ”bine” alese, despre vechea orânduire comunistă), nu al oamenilor de cultură, uitând să spună că nu există nici un antecedent al acestuia de suprimare a culturii, dimpotrivă. Justificarea transferului celor două publicații are o rațiune economică, anume de administrare mai eficientă a redacțiilor (prin eficiență se poate citi, fără a însemna și „antimaghiarism”, economie de bani).

            Supărarea lui Marko Bela este amplificată și de faptul că, în Bihor, nu toți maghiarii susțin UDMR? Pe lângă cei din administrația Bolojan, de care nu este mulțumit pentru că nu dau socoteală UDMR, mai sunt și maghiarii din presa locală, în speță ”Bihari Naplo”, care nu prea cântă în strună partidului-stat? Iar ca să nu recunoască aceste lucruri, speculează o situație pe care o construiește singur printr-o argumentație precară, lansând atacuri la adresa unor oameni care încearcă să găsească soluțiile benefice pentru toată lumea. Însă cum unii din conducerea UDMR nu pot controla administrația Bolojan, preferă să ducă această luptă, în mod inteligent, cu soldații inamicului politic, PPMT, celălalt partid al maghiarilor, pe care îi acuză de faptul că luptă împreună cu românii împotriva intereselor maghiarilor? Un discurs care probabil că ar fi prins pe alte vremuri, dar distinsul om de cultură maghiar nu s-a uitat bine la anul din calendar.

            În final, acceptând teza dramatică pe care o susține Marko Bela, aceea că zona culturală este subfinanțată în Bihor, acesta ar putea să suplinească lipsurile invocate administrației bihorene și să redirecționeze o parte din bogăția rulată prin rețelele de fundații sub influența unei formațiuni politice UDMR, alimentate generos cu bani de statul român pe ruta Departamentul de Relații Interetnice – Fundația ”Communitas”, pentru a asigura accesul la cultură al etnicilor maghiari. Concret, conform investigației publicației Atlatszo.ro, la nivelul anului 2015, Academia Kos Karoly (care are ca scop publicarea unor periodice și cărți) condusă de Marko Bela primea anual, prin Fundația ”Communitas”, peste 600.000 lei (peste 120.000 euro), o sumă numai bună pentru a fi utilizată pentru finanțarea obiectivelor pe care le invocă omul de cultură? Și, dacă este adevărat și se poate, și cu prezentarea unui bilanț transparent.

NapocaNews