Ziua Armatei Române este despre Ștefănuț, soldat mort pe front în 1917, la 20 de ani!

Azi am primit pe rețeaua de mea socială o poză sugestivă cu o cruce de piatră, având înscris numele: ”Ștefan C. Chiriac, mort pe front 1917 în etate de 20 ani”. Deasupra pozei era un înscris: ”Iartă-ne Ștefănuță, am pierdut țara!!!” Sincer poza cu înscrisul primit de Ziua Armatei Române m-a emoționat până la lacrimi. România Mare s-a croit pe jertfa acestor soldați români simpli, fii de țărani, care au murit cu arma în luptă pentru împlinirea idealului de veacuri a românilor pentru unitatea teritoriilor românești. Ei s-au jertfit la Mărăști, Mărășești, Oituz, Valea Uzului, pe Jiu sau pe Olt, pentru ca România să fie din nou mare, așa cum au visat-o Eminescu, Bălcescu, Iorga sau Brătianu. Mulți dintre soldații români nici măcar nu au o cruce la cap, ca bietul Ștefănuț, căzut în luptă la 20 de ani. Acești soldați și-au dat viața senini, precum vechii daci, pentru îndeplinirea misiei ca toți românii să trăiască într-un singur stat unit și mare. Mulți dintre soldați sunt și astăzi îngropați în morminte anonime fără cruce. Ei aveau părinți, mamă și tată, bunici sau o logodnică să-i aștepte, dar nu s-au mai întors de pe front. Ei sunt anonimii cu suflete de eroi care au zidit România Mare cu sângele lor. Iar când văd astăzi, cum se sărbătorește Ziua Armatei Române, cu ofițeri burtoși și mascați și generali patru stele la 48 de ani, distanțați să nu se îmbolnăvească, mă întreb sincer și retoric ce ar fi făcut aceștia luni de zile îngropați în noroaiele cu microbi ale tranșeelor de la Mărășești din vara lui 1917 sau în zăpada înghețată de la Cotul Donului. Mai nou, generalii de patru stele la 49 de ani, fără să tragă un glonț pe front ajung mari politicieni, care fac și desfac guverne ca magazionerul de la logistică, Gabi Oprea sau actualul propus de premier, care acceptă compromisuri politice balcanice pentru instituirea unui regim care amintește mai degrabă de Argentina Cupei Mondiale din 1978. Azi, bravii noștri șefi de armată, așteaptă să se pensionezeze sub 50 de ani, cu pensii de peste 130 de milioane lei vechi, ca să intre apoi în politică, să ia sinecuri de la stat sau să facă afaceri, asta în timp armata și țara se prăbușesc la propriu pe zi ce trece în haos, discriminare și restricții împotriva libertății, constituției și egalității, iar Ardealul cunoaște un condominium mixt sub apanajul unei țări vecine. Dar ce contează pentru ei că ne pierdem suveranitatea, important să le meargă pensiile speciale și vacanțele de lux la atâția tineri ofițeri superiori pensionați la 48 de ani, în timp ce restul poporului va munci pe brânci până la 67 de ani, ca să susțină regimul pensiilor speciale pe care Rareș Bogdan nu a mai reușit să le taie. De aceea, pentru mine data de 25 octombrie este Ziua Armatei Române, a soldatului Ștefănuț, căzut pe front în 1917 la vârsta de 20 de ani și a atâtor soldați Ioni, care s-au jertit pe fronturile patriei și în stepa kalmucă pentru unirea tuturor românilor, pentru o țară mare, democratică și frumoasă. Iartă-ne Ștefănuț, am pierdut țara!!

Ionuț Țene