24 noiembrie 1843: Mihail Kogalniceanu rostește „Cuvânt de deschidere al celui dintai curs de istorie națională” la Academia Mihăileană. ”Istoria națională este istoria întregii Moldove și Țării Românești, și cea a fraților din Ardeal”

Pe 24 noiembrie 1843 Mihail Kogalniceanu a rostit memorabilul „Cuvant de deschidere al celui dintai curs de istorie nationala” la Academia Mihaileana din Iasi, in care defineste istoria si rolul ei in cristalizarea constiintei nationale.

Mihail Kogalniceanu a fost unul dintre cei mai influenti intelectuali romani. S-a nascut la Iasi, pe 6 septembrie 1817, intr-o familie de mari boieri. Numele sau poate proveni de la raul Cogalnic, din judetul basarabean Orhei. Viitorul intelectual a primit educatie sub atenta indrumarea a calugarului Gherman Vida, apoi a studiat la Paris, dupa care a urmat cursurile de istorie, la Universitatea din Berlin.

Mihail Kogalniceanu a fost, totodata, si un important om de cultura al secolului al XIX-lea. Acesta a scris Letopisetele Valahiei si Moldovei, fiind traducator si publicist. Kogalniceanu este cel care a pus bazele revistei ”Dacia Literara”, pe 30 ianuarie 1840. In primul articol al revistei scria despre cum un scriitor nu trebuie sa imite, sa nu faca traduceri mediocre. Tot in cadrul articolului vorbea despre crearea unei literaturi nationale, inspirata din natura, folclor, istorie, despre unitatea limbii. A pus bazele curentului literar pasoptist. Acesta a publicat o serie de opere, impreuna cu poetul Vasile Alecsandri si Ion Ghica.

Pe 24 noiembrie, in anul 1843, Mihail Kogalniceanu rostea discursul inaugural la Academia Mihaileana din Iasi. Acesta era intitulat „Cuvant de deschidere al celui dintai curs de istorie nationala”. In celebrul discurs omul politic, omul de cultura, defineste istoria si rolul ei in constiinta nationala.

Academia Mihaileana a fost prima institutie de invatamant superior din Moldova, precursoare a Universitatii din Iasi si Colegiului National.

Istoricii afirma ca, autoritatile de la acea vreme nu au primit bine discursul cu tenta romantica-nationalista, tinut de Kogalniceanu. Insa, discursul emotionant a influentat generatia pasoptista, precum si studentii romani de la Universitatea din Paris. Pe langa Mihail Kogalniceanu, la Academie mai erau profesori: Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad si Ion Ghica.

Redam si noi o parte a discursului, in cele ce urmeaza: ”Domnilor! După priveliștea lumii, după minunele naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decăt Istoria. Istoria, Domnilor mei, dupre zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și infățoșare a întămplărilor neamului omenesc; ea este resultatul vrâstelor și a experiinții. Se poate dar cu drept cuvânt, numi glasul sămințiilor ce au fost și icoana vremii trecute. Karamzine în alte cuvinte o numește testamentul lăsat de cătră strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare.

În această privire atăt de importantă, istoria, după Biblie, trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpitenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la fapta bună […]„Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională” tinut de Mihail kogalniceanu la Academia Mihaileana din Iasi.

Continutul discursului facea referire si la romanii care traiau in Moldova, Tara Romaneasca, Imperiul Austro Ungar si cel Rus:

„…țara mea este orice loc de pe Pământ unde se vorbeste românește, și istoria națională este istoria întregii Moldove și Țării Românești, și cea a fraților din Ardeal.”

NapocaNews