De prea multă vreme UE nu mai funcționează ca o putere regională

Am ajuns noi doar o biată subcolonie antamată de cei mari, și de SUA și de Europa, antamată, nu împărțită „la dungă”, nici dijmuită „la linie”, pentru că, deși nimeni nu numără procentele jumulite de unii și de alții, de departe, partea ce mai mare revine Statelor Unite, dar și ea, Europa, la rându-i, a devenit o umilă supusă a slavei USA!… Căci, de prea multă vreme UE nu mai funcționează ca o putere regională, în interesul de dezvoltare a propriilor membre, ci pe post de slujnică în serviciul Satelor Unite… Începând cu „facturarea” europeană a furturilor, devalizărilor, bancrutelor prin feluritele bule speculative imobiliar-bancare din America și continuând cu finanțarea de război a Unchiului Sam prin mașinăria de emis bani către colțurile cu pucioasă ale lui „David” ucraineanul…

De altfel, dacă am judeca la rece, am constata că tot ceea ce face azi clica de putere de la Bruxelles este, de fapt, nu un joc financiar în sprijinul Europei, ci unul servind interese din America și via USA… Iar dacă am merge mai departe, într-un exercițiu de sinceritate, am putea acuza direct Comisia Europeană de subminarea economiei europene, a comerțului și agriculturii ei, iar prin aceasta a securității paneuropene… Pentru că, și dacă am accepta că toate matrapazlâcurile cu aere de norme și acte oficiale impuse de la Bruxelles sunt justificate, dar nu și acoperite legal, de servirea scopului „umanitar” al sprijinirii Ucrainei, realitatea subminării economiei europene nu poate fi negată!… Nu în momentul în care, deși de luni întregi fermierii francezi, polonezi, cehi, italieni protestează față de importurile masive, sufocante, de produse ucrainiene, totuși UE își continuă „orbește” politica de autodistrugere, de autosubminare prin reducerea propriei producții agrare și limitarea exporturilor, a izolării comerțului într-un dispreț total față de interesele națiunilor ei, acordând noi și noi facilității Kievului… Inclusiv prin prelungirea scutirilor de taxe pentru importurile de cereale, dar și prin adăugarea de noi produse, la noi „standarde”, vehiculându-se de acum importanța acestor importuri prin calitatea ecologică (!) a produselor aduse din Ucraina…

Or, dincolo de absurdul promovării unor produse ucrainiene ca fiind „ecologice”, deși provin dintr-o țară afectată de reziduurile chimice, poate chiar biochimice, ale războiului, faptul că UE ignoră interesele propriilor fermieri, măcar din perspectiva protejării lor pentru a nu ajunge la limita subzistenței, revoltător este și felul disprețuitor în care, în timp ce noi, alături de alte țări europene, suntem blamați pentru orice dungă de nonconformitate, importul masiv de cereale și produse din carne din Ucraina continuă… Mai mult, tot noi suntem cei somați să tăcem!… De multe ori avertizați chiar de proprii guvernanți, care ne trag de urechi când cerem să fie verificate atât lucrările de pe Bâstroe, dar și nivelul de reziduuri posibil toxice din produsele cerealiere și de origine animală din Ucraina…

Iar în tot acest timp, Kievul își continuă nestingherit acțiunile de realizare a propriilor rute de export, acum fluvial, prin abuziva modificare a canalului Bâstroe, încălcând toate acordurile internaționale de protecție a mediului, urmând apoi, probabil, să impună și rute… maritime, pentru că, evident, nu se va opri doar la „șenalizarea” canalului Bâstroe pentru nave tot mai mari, poate chiar portcontainere (!), ci va construi, i se va construi, un întreg sistem industrial portuar necesar exporturilor masive… Și să nu ne mire dacă nu o să înceapă să excaveze până la a aduce marea la danele propriilor porturi!… Și nici dacă, în completarea acțiunilor „europene” ale Kievului, UE nu va veni cu alte norme, mai ales dacă nici un stat membru nu va cere anchetarea forurilor europene decidente (abuziv de decidente într-un status juridic ce ar fi trebuit să se oprească la recomandări), prin care să ne impună consumul anumitor produse strict din Ucraina…

Cezar Adonis Mihalache – Natiunea