Spre un Minister pentru Românii de Pretutindeni

Succesul deosebit de care s-a bucurat la București, în perioada 25 – 28 mai 2023, cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Zilei Românilor de Pretutindeni „Aici-Acolo”, organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România (UAP), sub patronajul preşedintelui României, ne face să ne gândim serios la îmbunătățirea paradigmei Diasporei române. La manifestările care au durat patru zile au participat peste 400 de români veniți din 34 de țări, din Canada, Spania până în Malaezia și din Islanda până în Iordania, precum și din țările învecinate, alături de reprezentanți ai instituțiilor publice din România, ai clerului, societății civile, mediului academic și mass-media. Tot mai mult, reprezentanții de seamă ai Diasporei românești se integrează în circuitul administrativ-cultural al statului român, aducând plus-valoare României. A venit vremea ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să devină din punct de vedere legislativ și administrativ ceea ce este de mulți ani, adică un Minister pentru Românii de Pretutindeni în cadrul Guvernului României. Din martie 2005, Ministerul Afacerilor Externe a preluat activitatea și fondurile DRP și a elaborat și aplicat politica statului român in domeniul relațiilor cu comunitățile românești din afara granițelor prin Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP). Începând cu data de 29 decembrie 2009, conform OUG nr.115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni s-a înființat ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea primului-ministru.Diaspora română a ajuns demografic, conform unor statistici și declarații ale unor membrii ai Guvernului român, la circa 8 milioane de români care trăiesc în Europa occidentală și America de Nord. Deja asistăm la o Diaspora românească aflată la a doua sau chiar la a treia generație de români născuți în țările de adopție. Românii din Spania și Italia deja au ajuns la negocieri cu guvernele de la Madrid și Roma pentru recunoașterea statutului de minoritate, cu beneficiile legislative de păstrare a identității românești prin școli de stat, agenții culturale și media în limba română.

Consider că a venit vremea ca România să ducă o politică de stat coerentă și puternică de păstrare a identității culturale naționale a românilor din Diaspora. Nu se poate lăsa doar pe seama BOR, ONG-uri și ICR prezervarea identității culturale și spirituale a românilor din Diaspora. De aceea, cred că e timpul ca Departamentul Românilor de Pretutindeni, care a avut un real succes de susținere a românilor din Diaspora să devină, după model francez, un Minister pentru Românii de Pretutindeni, cu un buget generos și o logistică substanțială de a susține păstrarea și dezvoltarea identității cultural-spirituale și economice a românilor din Diaspora. O strategie coerentă a viitorului Minister pentru Românii de Pretutindeni ar putea crea bazele unei coeziuni reale a Diasporei românești după modelul francez al ”departamentului de peste mări”. Un minister ar avea bugetul necesar și structura funcționărească suficientă de a susține Diaspora română ca parte a corpusului național culural-spiritual și pedagogic românesc. Prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Diaspora românească ar avea create premisele păstrării cu adevărat a identității românești prin școli, fundații, biserici, evenimente finanțate substanțial de statul român. Astfel, Diaspora română ar fi susținută puternic de statul român și ar reprezenta o continuitate identitară cultural-spirituală și pedagogică a poporului român dincolo de granițele statului România. Doar prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni s-ar menține Diaspora română ca un corpus identitar național al statului român cu beneficii reale în relațiile multilaterale cu statele care dețin aceaste puternice comunități românești, care-și păstrază și cultivă cu mândrie identitatea cultural-spirituală și pedagogică românească.

Ionuț Țene