FOTO/ Expoziția temporară “Cartea ortodoxă în Biblioteca O. Goga” de la Muzeul Goga de la Ciucea 

Parte integrantă a ştiinţelor socio-umane, istoria artei creştine studiază atât arhitectura şi arta plastică, precum şi simbolistica creștină, totodată căutând punctele de legătură dintre operele de artă de sorginte religioasă şi fenomenele istorico-sociale.

Înţeleasă ca educaţie vizuală, arta creştină (o componentă a educaţiei religioase) ne oferă o interpretare extrem de simbolică, prin împărtăşirea unor norme artistice dezvoltându-ne sentimentele, gândurile şi modurile de exprimare provocate de admirarea unei opere de artă.

Urmărind dezvoltarea capacităţii comunicative prin imagine cu valoare universală de transmitere, studiul artelor creştinedepăşeștefrontierele lingvistice, axându-se inclusiv pe subînţelesuri și substraturi.

Venit din limba greacă, în traducere “ad litteram”, numele de “ortodoxie” (confesiune creștină care a păstrat neschimbate dogmele, tradiția, cultul și organizarea bisericească fixate prin cele șapte sinoade ecumenice sau, altfel spus, conformitate, concordanță cu principiile tradiționale ale doctrinei Bisericii creștine ortodoxe)înseamnă“dreaptă-slăvire”, cu înțelesul de “credință, opiniecorectă”sau“dreaptă-credință”.

Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, am inaugurat, astăzi, expozițiatemporară “Cartea ortodoxă în Biblioteca O. Goga”.

Cuprinzând câteva exemplare de carte ziditoare de suflet, cu un specific conținut moral, carte care contribuie la educația religioasă a celor care mărturisesc credința în Isus Hristos, expoziția poate fi adrmirată în perioada 20.09.2024 – 20.10.2024.

Una dintre cărțile expuse (“Urme românești în răsăritul ortodox”, București, 1937), conținând o dedicație adresată cupluluiGoga, conține un material inedit (inclusiv o mulțime de fotografii) privitor la urmele românești în diverse regiuni ale lumii: la Muntele Sinaia, la Mănăstirea Sf. Sava, la Ierusalim, la Muntele Athos, în Cipru, la Meteora, la Istanbul, la Atena, înEpir, la Rodosși Paros, înSiriași Insula Patmos.

O altă apariție editorială (“Les icons russes”, Paris, 1927) reprezintă un studiu despre istoria picturii icoanelor rusești, studiu aparținând criticului de artă Pavel Petrovici Muratov (1881-1950), care în 1922 a emigrat în Franța. Prezentândistoriaoriginiipicturiiicoanelor, decorată cu ilustrațiicolorșialb-negru, antete gravate, terminații și inițiale, cartea studiază tradiția picturii icoanelor în Rusia veche și a picturii în frescă, examinând opera lui Andrei Rublev, Dionisius, ai maeștrilor epocii și ai sec. al XVII-lea.

Radu Ștefan