La ordinul lui Iohannis, Parlamentul României voteaza trei legi care ne apropie mai mult de un război cu Rusia

Pe 18 septembrie, în scrisoarea trimisă Parlamentului, președintele Iohannis spunea că evoluțiile recente ale războiului de agresiune dus de către Federația Rusă împotriva Ucrainei au evidențiat necesitatea intensificãrii și diversificãrii instruirii forțelor armate ucrainene, potrivit stiripesurse.

El susținea în scrisoare că evoluțiile recente ale războiului de agresiune dus de către Federația Rusă împotriva Ucrainei au evidențiat necesitatea intensificãrii și diversificãrii instruirii forțelor armate ucrainene, titrează Gazeta de Cluj.

În cadrul reuniunii Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG), s-a promovat constituirea de coaliții cu scop de coordonare a eforturilor națiunilor contributoare pentru Ucraina, prin dezvoltarea de capabilitãți militare în conformitate cu standardele NATO, se mai arată în document.

Coaliția pentru capabilitãți maritime dezvoltatã sub egida Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG) oferă un mecanism structurat pentru dezvoltarea capabilităților maritime ale Ucrainei, scopul acesteia fiind acela de a asigura coerentã, coordonarea activităților și prioritizarea eficientã a resurselor

Marea Britanie alături de Norvegia și-au asumat rolul de națiuni coordonatoare ale Coaliției pentru capabilități maritime, iar, alături de celelalte linii de efort pe care sã se concentreze sprijinul națiunilor contributoare, partenerul britanic a propus înființarea unei facilitäți de instruire în domeniul maritim că element ce ar aduce o contribuție semnificativã pe dimensiunea sprijinului acordat forțelor armate ucrainene, având că obiectiv consolidarea efortului comun al comunitãții maritime internaționale în dezvoltarea forțelor navale ucrainene și a infanteriei marine ucrainene, mai transmite Iohannis în cererea adresată Parlamentului.

În urmă analizei efectuate, a rezultat că România are posibilitatea de acontribui la Coaliția pentru capabilitãți maritime, prin găzduirea pe teritoriul național a facilitãții de instruire în domeniul maritim, precum și prin sprijinirea procesului de instruire a militarilor infanteriei marine din Ucraina, în limita capabilitãților existente.

Conceptul propus și aprobările provizorii ale forțelor partenere prevăd căfacilitatea sã funcționeze pentru o perioadã de doi ani, urmând că România sã își exprime dreptul de a înceta angajamentul în orice moment pe durata desfăsurãri iprocesului de instruire sau dupã expirarea perioadei stabilite.

Contribuțiile comunității internaționale vor susține operarea facilității, iar finanțarea și planificarea sprijinului pentru dezvoltarea inițialã vor fi asigurate în totalitate de Marea Britanie.

Facilitatea de instruire va conferi României poziționarea că lider regional în procesul de instruire în domeniul operațiilor maritime, contribuind la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică.

Totodată, dezvoltarea facilitäții în comun cu partenerul britanic va contribuila consolidarea componenței de apõrare a parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie, precum și la dezvoltarea ulterioarã a altor proiecte comune.

O a doua scrisoare trimisă la Parlament și adoptată de aleși vizează aprobarea participării Armatei României la misiunea de Asistență de Securitate și instruire NATO- NSATU.

În document se arată că, pe fondul evoluției agresiunii militare a Federatiei Ruse împotriva Ucrainei, respectiv al efectelor asupra capacitätii de apărare a fortelor armate ucrainene, laSummitul NATO de la Washington, din 10 iulie, s-a decis infiintarea unei misiuni de Asistentã de Securitate si instruire NATO pentru Ucraina (NATO Security Assistance and Training for Ukraine – NSATU).

Obiectivul noii misiuni este coordonarea, sub comanda Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a asistentei în domeniul securitătii pentru Ucraina si sprijinirea cresterii interoperabilitatii armatei ucrainene, fãră angajarea NATO ca parte la conflict.