Și conservatorii, și progresiștii, au un numitor comun: urăsc libertatea

De asta ideologiile sunt rele: ele pleacă de la premisa că au găsit pe undeva adevărul și trebuie să îl propună cu de-a sila celorlalți.

Ele moștenesc păcatul cel mai mare al religiilor: pretenția salvifică- doar ele pot salva națiunile.

Progresiștii cred că vine sfârșitul lumii dacă lumea nu se va conforma după standardele lor, dacă nu va învinge cine vor ei în războaiele pe care ei le consideră juste, dacă societatea nu va fi disciplinată după standardele lor morale…

Conservatorii cred….exact același lucru.
Ambele ideologii urăsc libertatea și se tem de ea.
Iar argumentul ambelor ideologii este același: libertatea presupune riscuri, de aceea suntem noi, să vă dresăm cu standardele noastre să nu riscați ci să faceți ce vă spunem noi că trebuie.

Istoria ne-a arătat unde duce un astfel de drum: dictatură, totalitarism, moarte și suferință.

Creștinismul însuși, pervertit de Constantin cel Mare și cei dimpreună cu dânsul, a fost o ideologie a puterii. A făcut mult rău, a călcat Evanghelia în picioare, a zdrobit libertăți, conștiințe și vieți.

Însă istoria e și o lecție grea pe care ne-o dă Dumnezeu.
În timp am învățat cât de importantă este toleranța, cât de importantă este libertatea, cât de necesar este respectul față de celălalt diferit radical de tine.
Nici conservatorismul, nici progresismul, deși vorbesc de libertate (căci e un cuvânt la modă) nu vor de fapt ceva diferit de ce a mai fost: tirania lor.

Papa Francisc nu a fost nici conservator, nici progresist.

A fost un papă care a făcut toate eforturile ca Biserica să redevină liberă și să se întoarcă la slujirea ei autentică: pregătirea concretă a Împărăției lui Dumnezeu.

Iar Împărăția lui Dumnezeu este libertate.

Bogdan Alexandru Duca