Războiul româno-român este în plină desfășurare

Vă rog să nu uitați că Dumnezeu ne cere să luptăm cu păcatul până la sânge (Evrei 12, 4). Nu cu păcătosul. Oricare ar fi „păcatul”, din perspectiva moralei (sau a candidaturii la prezidențiale) pe care o adoptați și susțineți.

Indiferent de rezultat, vom regreta ura, injuriile, patima și violența îndreptată împotriva susținătorilor „celeilalte tabere”, în special dacă este vorba despre casnicii noștri, despre familie. Iar rănile acestea nu le va putea vindeca nicio schimbare politică.

În loc să avem dezbatere reală, fiecare vrea să audă doar ce-i convine, în deplină orbire. Orice critică, cât de mică, chiar și constructivă, față de un candidat, duce la atacarea imediată a celui care a făcut-o, indiferent de constanța lui ideologică. Asta se întâmplă când apărăm oameni și ne facem din ei idoli, nu când apărăm principii.

Războiul româno-român este în plină desfășurare. Susțineți și votați pe cine vreți. Sau nu mergeți la vot. Este libertatea și alegerea voastră să faceți cum considerați!

Dar, haideți să nu ne mai urâm atâta, oameni buni! Că vom da seama cu toții și batjocorim memoria celora care au murit ca să avem libertatea de a dezbate și alege, nu libertatea de a ne da în cap unii altora! Numai Sistemul, Regimul, „ăștia de la butoane” vor ca noi să fim dezbinați și învrăjbiți unii împotriva altora, pentru că altfel nu ne pot stăpâni!

Fiecare dintre noi are viziunea lui, fiecare are prioritățile lui, fiecare are speranțele, așteptările și doleanțele lui de la mersul treburilor politicești din această țară și din lume. Este firesc! Mai mult, poate că pe cel pe care îl judecați sau înjurați că votează cu X și nu cu Y, îl sperie fix atitudinea voastră, fapt care îi determină opțiunea electorală. La fel cum opțiunea unora vine fix din niște dureri neauzite de niciun om politic până acum, măcar la nivel de discurs. Nu avem noi, oare, cu toții loc sub soare? Ne zdrobim așa de ușor nervii să ca să îi strivim pe cei care nu sunt de acord cu noi, dar ne frângem așa de greu inima ca să îi înțelegem măcar pe cei care au alte gânduri față de ale noastre.

Toți strigă că vor schimbare, dar oricâte legi și oricâți oameni politici am schimba, dacă nu ne schimbăm atitudinea unii față de alții, dacă nu ne schimbăm inima și gândul, vom pierde oricum, indiferent cine ar prezida sau guverna această țară.

Pentru că, cât timp spunem unii despre alții că suntem mințiți, poate nu ne dăm seama că suntem mințiți, de fapt, cu toții. Și că am ajuns să iubim mai mult minciuna care ne convine, decât să ne iubim unii pe alții. Războiul va continua cât timp vom încerca să opunem „România unora” împotriva „României altora”. Există o singură Românie!

Iar din acest război fratricid, în lipsa unor adevărați făcători de pace (Matei 5, 9), vor apărea doar profeți mincinoși și falșii pacificatori (Marcu 13, 22; I Tesaloniceni 5, 3), care sub o falsă unitate ne vor duce la rătăcire și pieire. Asta dacă nu au apărut, de fapt, deja…

Dumnezeu să ne dea tărie și înțelepciune ca să ieșim din acest deșert!

Emanuel Silvian- Man