„Lăsatu’ secului”, „prinderea postului”. De azi post, rugăciune și maslu

Români de vineri postesc pana la Craciun. Cu o zi înainte de post, numită „Lăsatu’ secului”, „prinderea postului” sau „spolocanie”, în vechime, femeile fierbeau vasele pentru prepararea alimentelor cu leșie, „ca să nu rămână unse cu urme de frupt (dulce)”.

Potrivit celor de la Tradiții Clujene, în acest fel, nu era îngăduit, în satul tradițional, ca în Postul Crăciunului cineva să mănânce de dulce. Se întâmpla asta, uneori, doar când se tăia porcul, sau dacă erau oameni bolnavi în familie.

Perioada postului era una de purificare generală, prin abstinență, răbdare, împăcare și echilibru, prin săvârșirea tuturor ritualurilor menite să-l apropie pe om de Dumnezeu, aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, autor Maria Bocșe, editat de Centrul de Cultură și Artă “Tradiții Clujene”.

Tot la „prinderea postului”, tinerii căsătoriți în „iest an” duceau daruri nașilor, colac din grâu nou, vin și țuică. Pentru ultima mâncare „de frupt” (de dulce), de Lăsatul Secului, femeile făceau colaci cu lapte și ouă, plăcinte cu brânză, dar și alte mâncăruri. Apoi chemau rudele, vecinii și prietenii, pentru a petrece împreună.

Totodată, la casele unde erau fete de măritat, în seara de Spolocanie se adunau feciori și se făcea ultima petrecere cu ceterași și cu joc, până la Crăciun. De altfel, era ultima zi, până la sărbătorile de iarnă, în care tinerii mai petreceau la jocul satului.

Napocanews.ro