„Avem nevoie de Groenlanda din perspectiva securităţii naţionale, iar Danemarca nu va putea face faţă”, a reiterat el reporterilor de la bordul Air Force One duminică seară.

Şi a adăugat: „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni... haideţi să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”.

Teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, Groenlanda, o vastă insulă arctică cu o populaţie de 57.000 de locuitori, posedă resurse minerale semnificative, majoritatea neexploatate, şi se consideră că are o amplasare strategică. Statele Unite menţin deja o bază militară acolo şi au operat circa zece astfel de baze în timpul Războiului Rece.

Recent, preşedintele SUA s-a plâns că „Groenlanda este înconjurată de nave ruseşti şi chinezeşti peste tot”.

Luni, într-un comunicat, Ministerul de Externe chinez a îndemnat Statele Unite să ‘înceteze să folosească aşa-numita ameninţare chineză ca pretext pentru a obţine câştiguri personale’.

Duminică seara, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a condamnat, de asemenea, ferm remarcile preşedintelui american: „Îndemn Statele Unite să pună capăt ameninţărilor împotriva unui aliat istoric şi împotriva unui teritoriu şi a unui popor care au spus clar că nu sunt de vânzare”.

„Este complet absurd să sugerezi că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei”, a adăugat ea într-un comunicat.

Manifestările de solidaritate cu Danemarca au fost numeroase luni, remarcă AFP.

„Nu poate exista nicio modificare a frontierelor prin forţă”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe francez, Pascal Confavreux, asigurând Danemarca de ‘solidaritatea’ Franţei.

Liderii ţărilor nordice – Suedia, Norvegia şi Finlanda – au postat, de asemenea, mesaje de susţinere pe reţelele de socializare.

„Nimeni nu decide pentru Groenlanda şi Danemarca, cu excepţia Groenlandei şi a Danemarcei”, a scris preşedintele finlandez Alexander Stubb pe X.

NapocaNews