Carte frumoasă cinste cui te-a scris!

”Carte frumoasă cinste cui te-a scris

Încet gândită, gingaș cumpănită;

Ești ca o floare anume înflorită

Mâinilor mele care te-au deschis…”

                               din poezia Ex libris) Tudor Arghezi

Biblioteca Municipală „Zaharie Boiu” din Sighișoara este văzută de locuitorii bătrânului burg ca un trainic bastion al culturii, care dăinuie de mai bine de 300 de ani, bucurându-se, în fiecare an, de aprecierile miilor de cititori ce îi trec pragul în căutare de carte.

Din păcate, ne spune un cititor asiduu, preocuparea pentru achiziționarea de carte a devenit tot mai deficitară, întrucât nu există suficiente fonduri bugetare alocate prin Consiliul Local.

Pe deasupra la nivel de țară, tendința guvernului de a „strânge cureaua” pe seama  banului public, o astfel de abordare  s-a răsfrânt și asupra bibliotecilor, cele sătești, în mare parte, au fost desființate, iar în cazul celor orășenești, fie și cele municipale sau județene, personalul deservent a fost redus drastic până la inaniție., dacă tot vorbim de o astfel hrană adresată sufletului..

Ar mai fi de adăugat că, politica de achiziție vizează o paletă diversificată pornind de la cărțile de: beletristică, literatură de aventură, carte tehnică, educațională, lucrări de psihologie și dezvoltare personală. Achiziția de carte este un proces continuu, adaptat cererii publicului dar și banilor alocați.

Un exemplu mai concludent nici că se poate, un singur coș de gunoi, (nu mai multe),  care avem onoarea să le vedem disipate strategic în cetate, are prețul de achiziție, cât bugetul alocat pe întreg anul bibliotecii municipale în vederea cumpărării de noi cărți, de parcă implicarea culturii în viața de zi cu zi a societății nu ar mai avea vreo relevanță.

S-a ajuns astfel la o situație favorabilă doar celor care iau asemenea măsuri draconice, mergând până la a gâtui tocmai instituțiile în care cartea își are rolul bine definit în asimilarea, perpetuarea culturii prin lectură sătui de știrile îndoielnice deșertate cu duiumul pe sticla televizorului.

Discutând cu cei doi bibliotecari municipali, Corina Hantău și Răzvan Hobai calificați în domeniu  bibliotecii, intervenția acestora a fost binevenită, aceștia se întrebau, la rândul lor, ce se va alege cu  fondul de carte al bibliotecii. Mai au câțiva ani până la pensie, iar această meserie — pe drept cuvânt o putem numi vocație —  din păcate, nu mai formează în prezent, tineri care să preia din mers o astfel de îndeletnicire. În situația dată, unde se va ajunge?

Am mai adăuga, la nivel de oraș , unele greșeli sunt impardonabile și din perspectivă istorică. Multe clădiri înscrise în patrimoniul cultural-istoric sunt lăsate de izbeliște, chiar dacă pe alocuri se mai intervine cu câte-o reparație, la un moment dat, ne-ar putea costa scump.

Un exemplu elocvent este Turnulețul de pe Chip, lăsat într-o nemeritată degradare. Apoi, reparațiile la acoperișul Turnului cu Ceas — emblema Transilvaniei — unde țiglele semi-glazurate au fost așezate fără a se ține cont de geometria culorilor de pe șarpantă. Cu această ocazie au fost afectate și simbolurile prin cele patru turnulețe plasate la colțurile acoperișului, au fost lipsite de cele patru stegulețe care, împreună cu întreg ansamblu arhitectural, simbolizau dreptul de „jus gladi” (dreptul la sabie), consfințind autonomia jurisdicțională a orașului. Acest drept conferea Sfatului orașului autoritatea deplină de a judeca și aplica pedeapsa capitală. Sunt adevăruri care nu trebuie ascunse sub preșul uitării.

Față de spiritul acestui oraș, avem obligația de a nu-i ciunti simbolurile. Dacă te uiți la Turnul cu Ceas nu-ți vine să crezi în ce stadiu de degradare a ajuns, în timp ce banii obținuți din biletele de intrare la muzeu sunt vărsați la bugetul local, în loc să fie folosiți pentru întreținerea și reparațiile urgente ale acestor edificii istorice. Este nevoie de o inventariere clară a clădirilor care necesită intervenții urgente.

Revenind la fondul de carte a Bibliotecii „Zaharie Boiu”, acesta numără peste 138.000 de volume, deservind locuitorii Sighișoare, cât și  cei din localitățile învecinate. Din păcate bibliotecile comunale au fost desființate, iar cele orășenești și municipale sunt afectate de restructurări, reduceri de personal.

Biblioteca municipală are încheiate protocoale de colaborare cu școli gimnaziale și licee. Studenții Facultății Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au efectuat stagii de practică în cadrul bibliotecii sighișorene, fapt ce dovedește deschiderea conducerii către colaborări și inițiative educaționale bine conturate

O atenție deosebită este acordată copiilor de grădiniță și celor din ciclul primar, prin activități adaptate vârstei lor, inclusiv proiecții de basme, foarte apreciate de cei mici. Pentru elevii de gimnaziu și liceu, abordarea lecturii este mai amplă și diversificată, cu dezbateri și dialoguri aplicate pe marginea cărților propuse a fi dezbătute.

În cadrul bibliotecii au loc frecvent expoziții tematice de carte, ieșindu-se din tiparele clasice,  abordează subiecte de actualitate, capabile să capteze interesul tinerilor. Se pune accent pe dialog, pe discuții și teme diferite care sporesc interesul pentru volumele prezentate.

Un demers demn de consemnat îl reprezintă prezentarea cărții vechi: legătura de carte, caracterele gotice, literele chirilice și cele de tranziție, ilustrând evoluția tipăriturii românești de la goticul timpuriu până în secolul al XIX-lea. Biblioteca se mândrește cu o colecție valoroasă de carte veche, păstrată în condiții optime, la temperaturi constante, în depozite special amenajate.

Relația dintre Biblioteca Municipală și Muzeul de Istorie este una de colaborare instituțională, nu de subordonare. Biblioteca este subordonată Municipiului Sighișoara.. Bugetul în limita banilor alocați permite achiziționarea de carte, inclusiv online, ținând cont de cererile și preferințele cititorilor.

Ca activități desfășurate în cadrul bibliotecii municipale, de Ziua Poetului Național, Mihai Eminescu, sunt organizate anual concursuri de recitare, iar cei merituoși sunt recompensați cu diplome. De-a lungul anului au loc expoziții dedicate unor personalități precum Alexandru Ioan Cuza, Avram Iancu sau instituții reprezentative precum Liceul „Joseph Haltrich”.

Biblioteca municipală Sighișoara, deține, printre  altele, Biblia donată de Mitropolitul Andrei Șaguna. Cu ocazia Zilei Limbii Române a fost organizată o expoziție dedicată evoluției limbii române, punându-se accent pe tipăriturile aflate în patrimoniu local valoros.

Astfel de exemple nasc relații de prietenie  între bibliotecari și iubitorii de carte de toate vârstele. De asemenea, profesori de Limba și Literatura Română cât și cadre didactice ieșite la pensie continuă să frecventeze biblioteca, din respect pentru carte, dragoste pentru lectură — un fapt demn de toată prețuirea și lauda.

 Luca Vasile