OtiliaTunaru-Cât valorează pentru noi ca popor un vestigiu de aproape 2500 de ani

Când îl privești expus în video sau imagini, coiful pare mai impunător decât este în realitate. Are 22,5 centimetri înălțime și 20 centimetri diametru, cam cât un vas nu prea mare. Cântărește 752 de grame. Este realizat din tablă de aur bătut, nu turnat masiv, ceea ce demonstrează priceperea meșteșugarului care l-a lucrat cu finețe și precizie. Metalul subțire este modulat cu ornamente ce conferă forță vizuală piesei de patrimoniu.

Pe frunte se disting doi ochi proeminenți, străjuiți de sprâncene arcuite. Arheologii îi numesc ochi apotropaici, adică de protecție împotriva forțelor râului. Pe obrăzare se reliefează o scenă de sacrificiu a unui berbec; se distinge clar personajul și cele mai mici detalii, cum ar fi pumnalul pe care îl ține în mână. Pe apărătoarea cefei apar animale fantastice, printre care un grifon. Fiecare element este purtător al unei simbolisticii adânci și are un rol protector. Coiful destinat luptei poartă însemne ce denotă credința, puterea ocrotitoare a însemnelor.

Coiful de la Coțofenești provine dintr-o lume getică străveche, din secolele V–IV î.Hr., cu mult înainte de Burebista și de regatul dac despre care am învățat oricum prea puțin în manuale. Geții trăiau în zona Dunării de Jos, vorbeau un dialect tracic, făceau comerț cu coloniile grecești de la Marea Neagră, la Pontul Euxin (în greacă Pontos Euxeinos, « Marea ospitalieră »). Lumea acestor triburi era puternic conectată spiritual, ceea ce îi dădea o forță a rezistenței. Schimburile economice și culturale ale epocii erau active, ca și conflictele, drept dovadă acest coif apărător, înnobilat prin materialul și indiciile simbolurilor.

Metalul prețios sugerează faptul că acest coif a aparținut unui lider sau șef războinic. Era purtat nu numai în luptă, ci și la ceremonii, în contexte rituale.

Arheologul Ioan Andrieșescu, cel care a analizat locul și istoricul descoperirii, a ajuns la concluzia că nu e vorba doar de un complex funerar, ci de o întreagă așezare getică. Iar după 2.400 de ani, niște copii care se jucau, au scos la iveală acest fragment de istorie ce se oglindește în aurul lucrat cu migală, cu pricepere.

Valoarea coifului de la Coțofenești nu poate fi măsurată în bani, pentru că este una din dovezile perenității noastre ca popor, așa cum este și cazul Tăblițelor de la Tărtăria (datate în jurul anului 5.300 î.Hr., reprezentând cea mai veche formă de scriere din lume) sau cazul tezaurului Cloșca cu puii de aur (comoara de la Pietroasa este un tezaur arheologic format din mai multe obiecte din aur și pietre scumpe, descoperit în anul 1837, în Postul Paștelui, pe Dealurile Istriței, județul Buzău).