Mărturisitoarea Aspazia Oțel Petrescu despre profesorul Lucian Blaga, poetul și filosoful interzis de bolșevici (9 mai 1895 – 6 mai 1961)

„Am mers la cursurile lui Lucian Blaga numai din admiraţie pentru el. Generaţia mea a avut pentru el o admiraţie aproape identică cu cea pe care o aveam pentru Eminescu. Era cumva reprezentantul generaţiei noastre, ca gândire, ca mentalitate. Eu îi citisem, elevă fiind, „Spaţiul mioritic”, care bineînţeles că m-a încântat, i-am făcut atunci o recenzie. Mitropolitul Tit Simedrea, un om foarte cult şi smerit, s-a mirat că eu, elevă fiind, am putut să citesc o carte de filosofie profundă. „Spaţiul mioritic” se citeşte foarte uşor, nu trebuie neapărat să ai o educaţie filosofică ca să-l înţelegi.

Primul contact cu Lucian Blaga a fost o decepţie. Se aşeza la catedră, scotea notiţele şi începea să vorbească. Monoton, inexpresiv. Dacă-l ascultai pe Nae Ionescu, şi mie mi s-a întâmplat să-l ascult de câteva ori, rămâneai decepţionat de marele filosof Lucian Blaga, de felul cum îşi exprima tezele filosofice. Dar acesta era doar începutul.

În cazul lui Lucian Blaga, după ce depăşeai prima deziluzie şi începeai să asculţi ce spune şi cum spune, poezia, cadența frazei era perfectă. La el, totul era perfect. Fraza avea exact atâtea epitete câte erau necesare ca să nu-i strice cadenţa, muzicalitatea frazei. Pe urmă, argumentarea era neaşteptată, era uluitoare, te izbea întotdeauna. De pildă, când îţi dădea un exemplu de metaforă revelatoare acel exemplu era nespus de frumos în originalitatea lui. El spunea că sunt metafore revelatorii care spun ceva, care descoperă ceva, pentru că poetul este cumva pe aceeaşi linie cu profetul. Era teza lui, şi era foarte bine susţinută. De pildă, când ţi-a dat exemplu de metaforă revelatorie şi a spus: „Soarele, lacrima Domnului/cade în mările somnului”, dintr-odată te-a trezit, dispăreau monotonia şi inexpresivitatea vocii lui. Venea puterea cuvântului, dar venea în al doilea sau al treilea timp, nu venea dintr-odată, buluc, ca la Nae Ionescu”.

Sursa: Florin Palas