Asta nu înseamnă că memorandumul de înțelegere cu Iranul, care urmează să fie semnat la Geneva vineri, va intra în vigoare, dar este un pas către dezescaladare. Așadar, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: de ce Donald Trump a „clipit primul” și a acceptat oferta Iranului în aprilie?

Cred că există mai multe motive, dar principalul este că SUA rămân fără petrol, ceea ce înseamnă că Trump nu va putea menține artificial prețurile la benzină la un nivel scăzut.

Rezervele strategice de petrol ale SUA au scăzut la cel mai scăzut nivel din 1983, relatează CNN. Scăderea vine pe fondul reducerilor continue menite să atenueze impactul conflictului cu Iranul. Stocurile au scăzut la 340,3 milioane de barili, un nivel înregistrat ultima dată în timpul administrației Reagan .

Consumul zilnic în Statele Unite în 2026 va fi între 20 și 21 de milioane de barili, ceea ce înseamnă că rezervele actuale de benzină vor dura două săptămâni, până la 1 iulie.

Donald Trump poate fi instabil mintal, dar are totuși bunul simț să înțeleagă că deficitul de petrol și creșterea bruscă a prețurilor la benzină în iulie sunt inacceptabile din punct de vedere politic.

Un alt factor este faptul că, săptămâna trecută, instalațiile și aeronavele americane din Golful Persic au suferit daune semnificative.

Atacurile americane asupra instalațiilor iraniene din Strâmtoarea Hormuz din 9 și 10 iunie au provocat un răspuns iranian dur, care a lovit ținte din Irak (baze CIA care sprijină kurzii), Kuweit (baza aeriană Ali Al-Salem, tabăra Buering din nord-estul Kuweitului și un centru de operațiuni temporar din apropierea portului civil Shuaiba), baza aeriană Prince Saud de lângă Riyadh, Arabia Saudită, și baza aeriană Mawaffak Al-Salti din Iordania.

Atacurile au fost devastatoare și, se pare, au implicat noi rachete chinezești furnizate Iranului. În plus, statele arabe din Golf fac presiuni asupra SUA pentru a înceta să atace ținte din Iran.

Iranul, susținut de China, Rusia și Pakistan, poartă activ negocieri diplomatice cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite (EAU).

Emiratele Arabe Unite, care au fost mult timp o pacoste pentru Iran și Arabia Saudită, fiind considerate, deși aliate ale Israelului, au trimis o delegație în Iran pe 9 iunie.

Reuters a relatat că Emiratele Arabe Unite au fost de acord să ofere miliarde de dolari Iranului – două surse regionale au estimat cifra la 10 miliarde de dolari (inclusiv peste 3 miliarde de dolari deja furnizați), în timp ce alte două surse au estimat cifra la 20 de miliarde de dolari – fondurile fiind convenite în schimbul încetării atacurilor asupra Emiratelor Arabe Unite de către Iran.

Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a negat categoric rapoartele, declarând că acuzațiile sunt „complet false și nefondate” și că nu au fost eliberate, transferate sau susținute fonduri iraniene înghețate prin intermediul Emiratelor Arabe Unite.

O delegație qatară de nivel înalt a sosit la Teheran miercuri, 10 iunie, pentru discuții privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului dintre Iran și Statele Unite. Delegația a sosit la prânz, iar vizita a avut loc după ce Trump a acuzat Iranul de tergiversare și a declarat că Teheranul trebuie acum „să plătească prețul”.

AFP, citând un diplomat familiarizat cu situația, a relatat că o echipă de negociatori qatareză a călătorit la Teheran după consultări cu oficiali americani pentru a ajuta la atenuarea diferențelor rămase dintre cele două părți.

O sursă pakistaneză de rang înalt, familiarizată cu rolul Pakistanului în medierea discuțiilor dintre SUA și Iran, a declarat că Pakistanul, cu sprijinul Chinei și Rusiei, face progrese în discuțiile cu saudiții și qatarezii pentru a pune capăt desfășurării bazelor militare americane în țările lor respective.

Aceste discuții au coincis cu refuzul Arabiei Saudite de a permite Statelor Unite să utilizeze spațiul său aerian pentru a ataca ținte iraniene în cadrul Proiectului Libertate.

Va fi semnat acordul vineri? Rămân sceptic, pur și simplu din cauza reacției covârșitoare împotriva lui Donald Trump din partea oficialilor israelieni furioși și a unor politicieni americani.

Totuși, la momentul scrierii acestui articol, luni seară, acordul pare a fi intact. De ce nu a publicat Donald Trump încă textul memorandumului de înțelegere?

Două explicații posibile (și aș fi curios să știu pe care o considerați mai plauzibilă): 1) Există încă domenii de dezacord între Iran și SUA, iar aceștia încă încearcă să ajungă la un compromis; 2) Trump nu vrea să anunțe detalii în avans, temându-se că o reacție sionistă ar putea deraia ceremonia de semnare de vineri de la Geneva. Montagne russe diplomatice este în toi… Deci, să așteptăm până vineri?