Palatul Telefoanelor e dorit de clujeni ca centru cultural de anvergură. Chestionar de completat

În urma apelului public inițiat de Asociația Societatea Organizată
Sustenabil ASOS semnat de aproape o mie de persoane, Consiliul Local al
Municipiului Cluj-Napoca a aprobat exercitarea dreptului de preempțiune
și achiziția clădirii emblematice Palatul Telefoanelor. Petiția și
demersurile civice și profesionale au condus la recunoașterea clădirii
ca monument de arhitectură și la finalizarea procesului de clasare. După
achiziție, intenția administrației locale este de a renova și de a aduce
clădirea în circuitul public.

„Vrem ca răspunsurile persoanelor interesate de Palatul Telefoanelor să
fie luate în considerare pentru tema de proiectare a unui viitor centru
cultural pe care ni-l dorim de anvergură internațională, nu doar un
simbol local” – Adi Dohotaru, președinte Asociația Societatea Organizată
Sustenabil

Peste 250 de persoane au răspuns la un studiu, o cercetarea cantitativă,
care completează o cercetare calitativă, privind funcțiile și tipurile
de evenimente pe care și le doresc la Palatul Telefoanelor. Echipa
Arhiva modernă clujeană propune prin media locală ca acest chestionar să
ajungă la alte câteva sute de persoane.

Clujul a câștigat o clădire-simbol. Destinația Palatului Telefoanelor
depinde de viziunea noastră comună. Ajutați-ne să convingem Primăria să
prioritizeze activitățile care contează cu adevărat pentru comunitate!

„Decizia administrației locale de a achiziționa Palatul Telefoanelor
este un pas important în recunoașterea și valorificarea patrimoniului
recent al orașului. Pentru ca procesul de transformare a clădirii să fie
un succes, este esențial să existe, în prealabil, o dezbatere publică și
un demers participativ cu privire la ceea ce ar putea deveni Palatul
Telefoanelor. Avem modelul din Bruxelles, unde, înainte de implementarea
proiectului de conversie a fostei Uzine Citroën în Centru Pompidou,
echipa de proiectare a propus o „fază zero”. Aceasta a fost o etapă de
design participativ activ, în care locuitorii au putut accesa clădirea
în stare brută, experimentând-o direct și implicându-se în dialogul
despre viitorul ei. Abordarea aceasta s-a dovedit a fi un succes de
public peste așteptări.” – arh. Adriana Măgerușan, coordonatoare
cercetare Arhiva de arhitectură modernă (clujeană)

Chestionarul, care va fi analizat împreună cu sociologul Valentin Rațiu,
Active Research, poate fi completat în 5 minute aici:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfpMed5Qyis5-I4d2CmdhJ1NFglDOzHX7ODtM-s7dh_nBWIhw/viewform

Radu Ștefan