De ce se împart struguri, prune și miere pe 15 august.

Tradiţia spune că în ziua de Sfânta Maria se merge la biserică şi se împart struguri, prune şi faguri de miere pentru sufletul celor care au murit.

Fetele nemăritate obişnuiesc să culeagă flori, pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite, apoi le iau acasă şi le aşează în dreptul icoanei Maicii Domnului. Se spune că acestea au puteri tămăduitoare, pot alina dureri şi ocrotesc casa. Mai mult, în trecut, fetele purtau o plantă numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă peţitori.

Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august şi 8 septembrie – când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semănării grâului. Sărbătoarea vine şi cu o serie de superstiţii de Sfânta Maria Mare.

De acum încolo, este interzis scăldatul în apele curgătoare căci se crede că râurile au fost spurcate de cerb. Tot odată cu 15 august şi cu apropierea toamnei, tradiţia populară ne învață că este bine să nu mai dormim afară sau pe prispă.

De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zile un fir de năprasnic (năvalnic sau ferigă) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă.

Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.

Astăzi, fetelor le este interzis să îşi taie părul.

Cât despre bărbaţi, în 15 august ei îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni. Alte interdicţii sunt legate de dormitul afară şi scăldatul în ape curgătoare.

Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre, că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.

În România, aproximativ 2,2 milioane de persoane își serbează onomastica de sărbătoarea Sfintei Maria, şi 1,8 milioane sunt femei.

Napocanews.ro