Șase cercetători români pleacă în Antarctica. Ce vor căuta la capătul lumii și de ce misiunea este importantă pentru România

Cercetătorii vor ajunge la stația King Sejong, aparținând Coreei de Sud, unde vor lucra în domenii precum biologie, ecologie, geomorfologie, hidrologie, meteorologie și monitorizarea mediului. Din echipă face parte și un cercetător al Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București.

Misiunea nu este însă o simplă aventură la capătul lumii. Cercetătorii vor analiza aerul, apa și solul, vor căuta contaminanți prioritari și emergenți și vor studia biodiversitatea microbiană, precum și caracteristicile geomorfologice și climatice ale mediului antarctic.

Ce vor studia românii în Antarctica

ROICE 2027 are o miză care depășește experiența personală a celor șase cercetători. Expediția urmărește să aducă date pentru monitorizarea pe termen lung a ecosistemelor polare și să contribuie la pregătirea unei noi generații de specialiști români în cercetarea polară.

Antarctica este unul dintre puținele locuri de pe Pământ în care natura poate fi studiată într-un mediu relativ puțin alterat de activitatea umană. Pentru oamenii de știință, continentul înghețat funcționează ca un uriaș laborator natural.

Cercetările urmăresc inclusiv biodiversitatea microbiană, mecanismele prin care organismele se adaptează la stres extrem și efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor polare. În materialul realizat cu cercetătoarea Iris Tușa este subliniată și importanța microorganismelor care au dezvoltat mecanisme de rezistență în condiții extreme, informații relevante pentru înțelegerea unor probleme precum rezistența la antibiotice.

Antarctica, un laborator natural pentru viitorul planetei

De ce este atât de importantă Antarctica pentru cercetători?

Răspunsul este legat de ceea ce se întâmplă în acest mediu extrem și de ceea ce aceste schimbări pot spune despre planeta întreagă. Potrivit Iris Tușa, Antarctica permite oamenilor de știință să studieze schimbările climatice, topirea ghețarilor și formele de viață adaptate unor condiții foarte dure.

Pentru cercetători, continentul este mai mult decât un spațiu înghețat. Este o arhivă naturală care poate păstra informații despre evoluția mediului și un indicator al transformărilor care au loc la nivel global.

Drumul până în Antarctica nu este deloc simplu

Pentru a ajunge la stația King Sejong, cercetătorii trebuie să parcurgă un drum lung și complicat.

Traseul pornește din România și continuă spre America de Sud, până la Santiago de Chile. De acolo, echipa merge spre Punta Arenas, unul dintre principalele puncte de plecare către Antarctica.

Ultima etapă este zborul spre insula King George, în zona Peninsulei Antarctice. Aici intervine însă unul dintre marile obstacole ale unei astfel de expediții: vremea.

Zborurile către Antarctica pot fi anunțate cu doar o zi înainte, în funcție de condițiile meteorologice. Vântul puternic sau vizibilitatea redusă pot amâna plecarea și îi pot obliga pe cercetători să aștepte mai multe zile în Punta Arenas.

„O lumină aparte și o liniște pe care nu le poți înțelege”

Pentru Iris Tușa, Antarctica nu mai este o necunoscută. Expediția din 2026 a fost cea de-a patra sa călătorie pe continentul înghețat, după prima experiență din 2016.

Prima impresie a rămas însă puternică: o combinație de uimire, liniște și senzația de a fi într-un loc în același timp fragil și extrem de puternic.

Ghețarii care se desprind în apă, animalele, pinguinii, întinderile albe și lumina specifică Antarcticii formează un peisaj greu de comparat cu orice alt loc de pe Pământ.

Printre cele mai frumoase amintiri se află un moment aparent simplu: o noapte foarte rece, petrecută afară, în zăpadă, sub un cer plin de stele.

„Satul Pinguinilor”, icebergurile și lumina de la apus sunt alte imagini care au rămas în memoria cercetătoarei.

Cum arată o zi într-o stație de cercetare din Antarctica

Viața într-o stație de cercetare este departe de imaginea unei aventuri romantice. Totul este organizat cu mare atenție, iar disciplina este esențială, explică Coșbooking.

Programul începe devreme. Dacă vremea permite, cercetătorii ies pe teren pentru a colecta probe de sol, apă și gheață. Activitățile se pot desfășura până în jurul orei 18, când membrii echipei trebuie să revină în stație.

Există și reguli stricte de siguranță. Nimeni nu pleacă singur pe teren. Cercetătorii trebuie să fie cel puțin două persoane, să aibă stație radio, să anunțe traseul și să comunice periodic poziția.

După întoarcerea în stație urmează organizarea probelor, consemnarea observațiilor și, uneori, activitatea de laborator. Chiar și într-un asemenea mediu există însă momente de relaxare: cercetătoarea povestește despre seri de karaoke și despre sărbătorirea Anului Nou Chinezesc.

Pinguini, foci și balene în mediul lor natural

Expedițiile oferă și posibilitatea unor întâlniri spectaculoase cu fauna Antarcticii.

Cercetătorii au observat pinguini Gentoo, Adélie și Chinstrap, păsări Skua, petreli și mai multe specii de foci, printre care foca Weddell, foca elefant și foca leopard. Au fost observate și balene.

Pentru cercetători, aceste întâlniri nu sunt doar spectaculoase. Observarea animalelor în habitatul lor natural oferă informații despre felul în care speciile s-au adaptat la frig și la condițiile extreme ale continentului.

Vremea, frigul și izolarea, cele mai mari provocări

Antarctica nu iartă greșelile. Vremea se poate schimba rapid, iar frigul, vântul și izolarea fac ca fiecare decizie să fie importantă.

Potrivit Iris Tușa, cele mai dificile momente ale expedițiilor sunt legate tocmai de condițiile meteorologice și de necesitatea de a adapta permanent planurile. Cercetătorii trebuie să fie flexibili, atenți și pregătiți să ia rapid decizii pentru siguranța întregii echipe.

În expediția ROICE 2026, cercetătorii au lucrat în condiții dificile: au prelevat probe din apă aproape înghețată, au transportat echipamente pe teren accidentat și au fost nevoiți să facă față furtunilor de zăpadă care puteau bloca accesul către stație.

România are o tradiție în cercetarea Antarcticii

Participarea românilor la cercetarea Antarcticii nu este o noutate. Un nume esențial în această istorie este Emil Racoviță, biolog și oceanolog român care a participat la expediția belgiană „Belgian Antarctic Expedition”, desfășurată la bordul navei Belgica, începând din 1897, potrivit Agerpres.

Astăzi, cercetarea românească este continuată prin expedițiile organizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice. ROICE 2027 reprezintă cea de-a șasea expediție științifică românească în Antarctica.

Șase cercetători români vor pleca, astfel, din nou spre capătul lumii. Nu pentru aventură, ci pentru a aduce înapoi informații despre un continent care poate spune multe despre trecutul și viitorul planetei.

NapocaNews