Israelienii își extind producția de arme în Saxonia-Anhalt: „Avem nevoie de arme pentru deportări”

Candidatul principal al AfD din landul Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, a pus producția de echipamente militare în legătură cu ofensiva de deportări pe care partidul o pregătește.

„Nu condamnăm în mod automat producția de echipamente militare, pentru că, în cadrul viitoarei ofensive de remigrație și deportări, vom avea, desigur, nevoie și de mijloace adecvate. Desigur, și în interesul securității interne, al propriei stabilități și al apărării landului”, a spus el. Siegmund a precizat că fiecare caz trebuie analizat individual. „Vrem să vedem exact ce se produce acolo, în ce condiții și dacă, prin aceasta, riscăm să fim implicați în conflicte străine. În acest caz, privim lucrurile cu mult mai multă critică”, a declarat el, potrivit Suddeutsche Zeitung.

Elbit Systems, companie israeliană de armament și unul dintre principalii furnizori ai armatei israeliene, produce arme folosite în războiul din Gaza și în atacurile asupra Iranului și Libanului. Compania vrea să-și extindă masiv producția în Germania, inclusiv printr-o fabrică la Sangerhausen, in Saxonia-Anhalkt, pentru a profita de politica de înarmare a guvernului german. Recent, uzina Vokkswagen de la Osnabruck, în Saxonia Inferioara, a inceput sa fie folosita pentru constructia de compoente pentru Iron Dome, de catre israelienii de la Rafael.

Katja Paehle, lidera SPD din parlamentul Saxoniei-Anhalt, a criticat dur declarațiile lui Ulrich Siegmund, spunând că legarea expulzărilor în masă de producția de armament înseamnă folosirea violenței ca instrument politic. Și BSW (de stanga radicala) si vazut ca potetial partenere de guyvernare pentru AfD in acest land, a condamnat AfD. A acuzat partidul că justifică instalarea Elbit prin folosirea tehnologiei militare pentru „remigrație” și că recurge la provocări.

AfD: Ce caută „culturile tribale musulmane” în Germania?

Acesta este ultimul episod al confruntării retorice dintre AfD și restul spectrului politic, după victoria din Saxonia-Anhalt. Pe 9 septembrie, la trei zile după victoria categorică, dezbaterea bugetară din Bundestag s-a transformat într-un duel verbal între copreședinta AfD, Alice Weidel, și cancelarul Friedrich Merz, pe teme precum imigrația, democrația, criminalitatea, Ucraina și viitorul Germanie, arată ARD.

Weidel a prezentat rezultatul alegerilor drept un verdict împotriva guvernului Merz: „Alegătorii din Saxonia-Anhalt au transmis clar […] în limbajul suveranului democratic: coaliția negru-roșie s-a încheiat.” Ea a adăugat că alegătorii vor „o schimbare de politică”.

Weidel l-a criticat pe Merz în privința migrației în masă, un subiect sensibil pentru guvernul aflat la putere. „Declarați că criza migrației s-a încheiat. Și totuși, în fiecare an, un număr de ordinul sutelor de mii de migranți intră în țară pe ușa din dos a azilului, la care se adaugă un alt oraș important prin reunificarea familiei – cei mai mulți provenind din culturi tribale musulmane”, a declarat ea, adăugând: „Peste un milion de refugiați trăiesc aici, deși cererea lor de azil a fost respinsă de mai multe ori. Ce mai caută, de fapt, acești oameni în această țară? Ar trebui deportați!”

Merz acuză AfD de pregătirea „epurării etnice”

Politica energetică a provocat cele mai aprinse reacții. Weidel a numit tranziția energetică „cea mai mare piatră de moară care trage economia noastră în abis” și bani „pierduți, arși”. Ea a cerut reluarea livrărilor de gaz rusesc, revenirea la energia nucleară și negocieri de pace, criticând sprijinul pentru Ucraina și confruntarea cu Rusia. Weidel a aratat ca SUA incearca oprirea razboiului, in vreme ce Germanie promoveaza propaganda de razboi.

Merz a ripostat: „56% dintre alegătorii din Saxonia-Anhalt nu au votat pentru dumneavoastră. Și nu veți obține acest lucru nicăieri în Germania cu această politică”. „Sunteți și veți rămâne, doamnă Weidel, o forță distructivă”, a acuzat el. Cea mai dură acuzație formulată de Merz a vizat remigrația. El a spus că acest concept este „nimic altceva decât un sinonim pentru epurarea etnică pe criterii de origine și culoarea pielii”.