Istoria aviației clujene din perioada interbelică, de după unirea Transilvaniei cu România, reflectă o evoluție spectaculoasă. Aeroportul s-a transformat rapid dintr-un punct de legătură regional într-un nod aviatic internațional de prim rang. Pagini importante din istoria locală și națională arată cum eforturile administrative, vizitele regale și performanțele aviatice au pus Clujul pe harta transportului aerian. Anul 1927 marchează un moment important prin înființarea filialei clujene a Asociației Române pentru Propaganda Aviației. Până în 1936, asociația reușise să atragă un număr impresionant de 220 de membri, contribuind la cultivarea interesului publicului pentru zbor.
Un impuls decisiv a venit în 1928, când Ministerul de Război al României a înființat Serviciul Național de Navigație Aeriană (S.N.N.A.). Scopul acestuia era clar: deschiderea unei linii regulate de transport aerian de pasageri între București și Cluj. Ruta istorică era deservită de avioane bimotoare de tip „Farman-Goliath”, robuste și cu o capacitate de 10 locuri. Prințul Carol, revenind în țară pentru a-și revendica tronul, a fost nevoit să aterizeze forțat, din cauza lipsei de combustibil, pe un câmp lângă Vadu Crișului. Un avion militar trimis de la Cluj l-a preluat de acolo și l-a transportat la aerodromul din Someșeni, unde a aterizat în jurul orei 19:00, în aceeași zi, 6 iunie 1930.
Aerodromul de la Someșeni a atras rapid atenția Europei. La 8 iunie 1931, acesta a găzduit un eveniment de amploare: „Raliul Internațional de Aviație”. Nu mai puțin de 36 de avioane, cu participanți din aproape întreaga Europă continentală, au aterizat la Cluj. Cu acest prilej, autoritățile locale și conducerea Aeroclubului Regal Român au organizat un miting aviatic de proporții, care a atras un public numeros și entuziast. Anul următor a adus o schimbare administrativă majoră. La 1 aprilie 1932, Ministerul Industriei și Comerțului a înființat Aeroportul Civil Cluj. Până atunci, activitatea aviatică se desfășurase exclusiv pe Aerodromul Militar Someșeni. Înființarea aeroportului a deschis oficial calea zborurilor civile regulate de pasageri, operate tot cu avioane „Farman-Goliath” pe ruta Cluj–București.
Numele Clujului este legat și de performanțe de nivel mondial. La 19 mai 1932, Smaranda Brăescu, supranumită „Regina Aerului”, și-a împlinit visul în Statele Unite, la Miami, Florida. Ea a sărit cu parașuta de la o înălțime de peste 7.000 de metri, devenind prima femeie din România și a treia din Europa care a realizat un salt de la o asemenea altitudine și stabilind un record mondial la acea vreme. Ulterior, Brăescu a activat ca pilot în celebra „Escadrilă Albă”, care transporta răniți cu avioane sanitare pe Frontul de Est. A fost decorată cu Ordinul „Crucea Regina Maria”, clasa a III-a. La moartea sa, survenită la 2 februarie 1948, a fost înmormântată în Cimitirul Central din Cluj sub numele de Maria Popescu. Tototdată, expansiunea comercială a continuat într-un ritm alert. Pe 1 mai 1933 s-a deschis linia aeriană București–Cluj, deservită de compania L.A.R.E.S. (Liniile Aeriene Române de Stat), cu avioane de tip „Junkers 13”, având o capacitate de 5 locuri. La 11 septembrie 1933 a avut loc prima cursă internațională oficială. Compania C.S.A. (Czech Airlines), din Cehoslovacia, a inaugurat ruta Praga–Cluj, operată cu avioane „Avia-Foker” de 8 locuri. Cu această ocazie, Aeroportul Cluj a fost declarat oficial aeroport vamal internațional.
Importanța strategică a Clujului a fost reconfirmată prin vizite la nivel înalt. La 30 august 1934, șeful Statului Major al Cehoslovaciei a vizitat Flotila de Aviație de Gardă de la Cluj-Someșeni. La 6 iunie 1935, pe Aeroportul Cluj-Someșeni a fost dezvelită o placă comemorativă care amintea de revenirea în țară a Majestății Sale, Regele Carol al II-lea, la 6 iunie 1930. Iar la 25 iulie 1935, prințul Nicolae Ghica a efectuat o vizită oficială la baza aeriană de la Someșeni, Cluj. La 15 noiembrie 1935 au fost inaugurate noi rute internaționale de prestigiu: Moscova–Cluj–Praga, deservită de compania Aeroflot cu avioane M25 și M26 sau McDonnell Douglas DC-2. Astfel, Clujul a intrat în axa aeriană care lega Europa de Moscova. În plan intern, au fost inaugurate rutele Cluj–Satu Mare și Cernăuți–Cluj–Arad, operate cu avioane Lockheed Electra și Dragon Rapide. Tot în această perioadă au avut loc numeroase mitinguri și concursuri aviatice organizate sub egida „Cupei Ghica”. Pe măsură ce traficul aerian creștea, vechile structuri au devenit neîncăpătoare. La 10 septembrie 1936, prefectul Clujului, dr. Eugen Dunca, și primarul Nicolae Drăgan, un isotric redutabil, au constituit un comitet local pentru strângerea fondurilor necesare achiziționării terenurilor destinate construirii unui nou aeroport civil.
Lucrările la noua clădire au început la 21 aprilie 1937. Deși clădirea modernă a avut o existență scurtă, fiind distrusă ulterior în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inaugurarea sa a marcat un moment de vârf. La 15 iunie 1939 a fost dat în exploatare noul Aeroport Cluj-Someșeni, considerat atunci unul dintre cele mai moderne din România. Statisticile pentru anul 1939 reflectă amploarea activității: aici au aterizat și au decolat 435 de avioane de stat, iar 321 de avioane sportive au tranzitat aeroportul. Numărul total al pasagerilor a ajuns la 1.395. Creșterea traficului a dus și la extinderea personalului, iar numărul angajaților a crescut rapid de la 6 la 16.
În această perioadă de efervescență, la 31 august 1938, Clujul a fost inclus în circuitul concursului aviatic „Mica Înțelegere”. Cu această ocazie, celebrul pilot american Charles Lindbergh, primul om care a traversat singur Atlanticul în zbor, a aterizat la Cluj, venind de la Odessa (URSS) și îndreptându-se spre Praga. Aterizarea lui Lindbergh la Cluj a avut loc în perioada desfășurării „Concursului Aerian al Micii Înțelegeri” (26 august – 5 septembrie 1938), o competiție aviatică organizată sub tutela Aeroclubului Republicii Cehoslovace, la care au participat piloți din România, Cehoslovacia și Iugoslavia. Prezența sa în oraș a depășit sfera strict aviatică. Se consemnează că acesta a luat masa la faimosul restaurant interbelic „Bufnița”, situat pe strada Samuil Micu nr. 8, un loc frecventat de elitele clujene ale vremii, unde a servit o masă copioasă și poate specialitatea locului: ”Varză a la Cluj”.
Ionuț Țene
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
