Reportaj ZF din ţara unde fermierii mănâncă de la supermarket: „Misiunea mea este să produc mai mult an de an. De la 8 tone/ha de porumb în sus fac profit“

Producătorii agricoli locali au reuşit să strângă în această toamnă 1,9 milioane de tone de floarea-soarelui, în creştere cu 60% faţă de sezonul anterior, cantitatea fiind cea mai mare dintre toate economiile din Uniunea Europeană.

România ocupă pentru prima dată poziţia de lider european la producţia de floarea-soarelui, iar recolta actuală este şi cea mai mare din istorie.

Ca urmare a cantităţilor mari din piaţă, preţurile s-au redus cu 40%, dar chiar şi aşa seminţele de floarea-soarelui reuşesc să aducă în economie aproximativ 500 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF. În perioada decembrie 2008 – septembrie 2013 preţul unei sticle de ulei Floriol de un litru s-a scumpit cu 7% la 6,7 lei, potrivit unei analize a ZF.

„Floarea-soarelui şi rapiţa sunt cele mai profitabile culturi, culturile de plante oleaginoase au fost întotdeauna aşa. Productivitatea a fost în acest an bună spre foarte bună datorită condiţiilor meteo, şi 2011 a fost un an asemănător. Cred că ferma noastră se va avea în acest an o medie de

2,8 tone/hectar“, explică francezul Arnaud Charmenant, administratorul fermei de 2.500 de hectare Tudor 92 din Călăraşi, cu afaceri de 2,9 milioane de euro.

Vremea bună a fost principalul element ce a dus la majorarea de productivitate având în vedere că şi alte economii din regiune au înregistrat ritmuri de creştere mai mari decât cele din vestul continentului.

Spre exemplu, recolta bulgărească a avut un avans de 30%, iar cea maghiară de 20%. În acelaşi timp, fermierii francezi s-au mulţumit cu un plus de doar 6%.

Fermierii s-au expus în acest an pe floarea-soarelui cu 1,1 milioane de hectare la nivel de economie, adică 13% din totalul arabil local, în creştere uşoară faţă de sezonul anterior, arată datele Coceral, organizaţie europeană a traderilor şi procesatorilor de materii prime agricole.

Avansul recoltei totale a venit astfel pe linia unei productivităţi mai mari. Astfel, dacă sezonul trecut fermierii au strâns în medie 1,3 tone/hectar ca urmare a secetei, în această toamnă rezultatele sunt cu 62% mai mari.

„Din păcate, anii secetoşi cu producţii mici au ajuns să fie mai buni din punct de vedere financiar decât cei cu recolte mari. Preţurile sunt foarte mici, iar scăderea cotaţiilor nu acoperă creşterea de productivitate. Marjele sunt mai mici pentru că inputurile (îngrăşăminte, seminţe, pesticide – n.red.) au crescut cu până 30%“, mai spune Charmenant.

În perioada imediată recoltei, seminţele de floarea-soarelui s-au vândut pentru aproximativ 350 de dolari/tonă, în scădere cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a sezonului anterior, potrivit informaţiilor din piaţă.

Recolta-record de floarea-soarelui are impact direct asupra afacerilor procesatorilor din industria uleiurilor vegetal având în vedere că materia primă reprezintă un element de cost cu o greutate de 60-70% în total.

În această industrie, unde se învârt 350-400 milioane de euro anual, lupta pentru cote de piaţă se dă între americanii de la Bunge, care controlează o fabrică în Buzău şi o alta în Lehliu, francezii de la Sofiproteol prin unitatea din Slobozia şi afaceri cu capital românesc precum Argus Constanţa sau Prutul Galaţi.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013