„Clujul interbelic”, cartea scoasă de criticul literar Petru Poantă cu efortul ultimei suflări de viaţă pământească, a fost lansată astăzi, la Primăria Cluj-Napoca, în prezenţa rectorului Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel Pop, a preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Irina Petraş, a primarului Emil Boc.

Irina Petraş a menţionat că prin această carte, Petru Poantă a transformat Clujul într-un personaj care creează dependenţe şi iubiri de o viaţă.

„Este un argument al iubirii lui pentru Cluj şi farmecul că oricât ai spune despre oraş, nu ai spus destule. Criticul Petru Pontă, cel tăios şi generos deopotrivă, era un scriitor nostalgic, dar fără să îşi piardă contactul cu biblioteca, pentru această carte folosindu-şi memoria afectivă, subiectivă şi cea livrescă.  A parcurs sute şi sute de volume pentru a putea scrie despre Cluj astfel încât ideile sale să fie acceptate de toată lumea. Clujul vieţii noastre trebuie neapărat să se lege de Clujul interbelic, dar nu sub semnul roz-trandafiriului despre care se vorbeşte exagerat de mult de 20 de ani încoace, ci de un interbelic care putea să fie un model, „Anatomia unui miracol”, devenit o cetate a culturii române. Este ceea ce au făcut cei din Clujul interbelic, veniţi din toate colţurile Ardalului şi de peste hotare pentru a face Universitatea din Cluj recunoscută în întreaga lume. Este necesar un imbold pentru revenirea la acele spiritualităţi”, a spus Irina Petraş.

Cu un efort mare depus de preşedintele Uniunii Scriitorilor din Cluj şi de editura Eikon, cartea a văzut în doar 8 ore lumina tiparului, astfel încât să-i producă autorului un miracol, o bucurie uriaşă, o mică înviere. Atât de încântat a fost de carte, încât a murit ca un scriitor, făcând planuri pentru următoarele două cărţi de pe patul de spital şi crezând că le va putea face, reuşind să scape de umilinţa unui trup care moare, a adăugat Irina Petraş.

Primarul Emil Boc a spus că evenimentul de astăzi este o dovadă a faptului că Petru Poantă trăieşte în continuare printre zidurile cetăţii. „Fiecare pagină a cărţii respiră a ceea ce numea „Clujul meu”. A fost şi rămâne un om al cetăţii”, a declarat edilul.

Fiindcă unul dintre principalele persoanaje ale cărţii este universitatea, academicianul Ioan Aurel Pop a descris în câteva cuvinte cartea lansată astăzi, precum şi personalitatea lui Petru Poantă.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai a afirmat că deşi n-a putut face tripticul respectiv, din care mai făceau parte şi cărţile „Viaţa cotdiană” şi „Dicţionarul de personalităţi”, scriitorul a lăsat esenţa lui prin „Anatomia unui miracol”.

Ioan Aurel Pop a menţionat că Petru Poantă purta în esenţa lui civilizaţia din sudul Ardealului, unde a fost multă trudă, dar şi multe împliniri, unde ctitoriseră biserici Brâncoveanu şi Mihai Viteazul, cu sprijinul din partea mitropoliţilor români, iar cu această sevă a reuşit să prezinte în mod reuşit Clujul care era pentru neamul românesc trufaş, care nu făcea decât să „strice” ceea ce făceau domnii şcoliţi la Viena şi în alte părţi, care dorea să ţină sărbători, să-şi înmormânteze creştineşte pe cei dragi. „Românii nu aveau loc aici, dar cu toate acestea s-a produs minunea clujeană. Naţiunea română reîntregită şi-a concentrat toate energiile creatoare la Cluj, din Iaşi sau Paris”.

Universitatea arată vocaţia civilizatoare a poporului român şi este mediu de patriotism fervent supus unei morale a datoriei vieţii noastre. „Barbarii români au cucerit Clujul prin cultură”.

Radu Munteanu l-a numit pe criticul literar „călăuză către adevărul despre noi înşine şi despre Cluj”, iar despre carte a menţionacă că „Este altceva decât o carte de istorie, deoarece este influenţată şi de spiritul introspectiv”.

Potrivit lui Ion Pop, carte scrisă cu echilibru spiritual, cu atenţie şi asupra minorităţilor, este un memento pentru unitate naţională şi pentru seriozitate.

Printre vorbitori s-au mai numărat Horea Bădescu, Mircea Muthu, Ion Cristofor, Dumitru Cernea, iar la masa Sălii de sticlă a Primăriei s-au aflat şi prorectorul Ioan Bolovan, prof univ dr Ilie Rad.