Finanţările pentru companii au reanimat creditul în lei după cele trei impulsuri succesive de reducere a dobânzii-cheie până la 4,25% pe an, stocul creditelor în monedă locală acordate de bănci clienţilor companii ajungând la 51,5 mld. lei la sfârşitul lunii septembrie, cu echivalentul a 1,6 miliarde de lei faţă de nivelul din luna iulie, potrivit datelor publicate de BNR.

Creditul corporate în lei a crescut cu 2,3% în ultimul an, iar faţă de luna august creşterea a fost de 2,6% sau 1,3 miliarde de lei. Stocul împrumuturilor acordate populaţiei a continuat însă să se deterioreze şi a înregistrat un minus de 0,5% faţă de septembrie 2012.

„Creşterea stocului de credite în lei înregistrată în luna septembrie a fost determinată în special de creşterea creditelor acordate societăţilor nefinanciare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Probabil că unul dintre factorii principali care frânează creditarea populaţiei este gradul de îndatorare ridicat“, comentează Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS Bank.

Totuşi, faţă de luna anterioară creditul în lei pentru populaţie a crescut cu aproape două procente pe fondul accelerării vânzărilor de credite ipotecare, după trecerea programului Prima casă exclusiv pe lei. La nivel agregat, clienţii persoane fizice aveau la sfârşitul lunii trecute credite în monedă locală contractate de la bănci de 34,3 miliarde de lei.

Creditul în valută a trecut pe locul doi

„Prima casă a avut un rol important în reechilibrarea dintre componenta în lei şi cea în valută a creditului. Acest efect a fost evident încă din luna septembrie, atunci când rata de creştere a creditelor ipotecare denominate în lei a accelerat la 45% an la an. Consider că această dinamică divergentă va continua şi în lunile următoare, dar translaţia creditelor din valută în lei va rămâne parţială“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac.

Creditarea în valută a scăzut în septembrie cu 4,4% la valori exprimate în euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Băncile mai aveau în portofolii credite în valută acordate populaţiei şi companiilor de echivalentul a 137 miliarde de lei (30,8 mld. euro) la sfârşitul lunii septembrie. Cea mai drastică scădere, de peste 6%, a fost înregistrată de creditul în valută pentru populaţie.

Creditul în valută reprezintă însă în continuare peste 60% din stocul total al împrumuturilor acordate populaţiei şi firmelor în ciuda procesului de reechilibrare a portofoliilor băncilor din ultima perioadă.

„Anticipez menţinerea trendului de deteriorare a creditării în valută manifestat încă de la jumătatea anului trecut. Astfel, mă aştept ca ponderea creditelor în valută în total credite să se reducă gradual şi în contextul îmbunătăţirii creditării în lei, susţinută de o scădere a dobânzilor în contextul reducerii dobânzii de politică monetară“, consideră Cozmâncă.

BNR a redus cu 1,25 puncte procentuale dobânda-cheie la lei începând din luna iulie, până la un minim de 4,25% pe an. Băncile au ajuns să se împrumute mai ieftin de pe piaţa monetară, indicatorul Robor la 3 luni coborând la un minim istoric de 3% pe an.

Dobânzile la credite s-au ajustat mai greu în cazul populaţiei, abia în luna septembrie fiind vizibile primele ieftiniri ale împrumuturilor. Creditele corporate au preluat mai repede semnalele de scădere a dobânzilor pe piaţa monetară, astfel că încă din luna august creditul în lei pentru firme a înregistrat o accelerare a ritmului de creştere.

La nivel agregat, populaţia şi companiile aveau la sfârşitul lunii septembrie credite în lei şi valută de echivalentul a 223 miliarde de lei (50 mld. euro), în scădere cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Producţia de credite nu reuşeşte să acopere rambursările în condiţiile în care situaţia economică rămâne fragilă, iar firmele evită să se îndatoreze pentru investiţii, în timp ce clienţii de retail au încă o percepţie negativă asupra băncilor după scandalurile din ultimii ani legate de clauzele abuzive din contracte şi de modul în care sunt trataţi clienţii care ajung în default.

De cealaltă parte, bancherii se mulţumesc să invoce lipsa cererii, cauzată de scăderea veniturilor populaţiei şi companiilor şi de incertitudinea din economie. În acelaşi timp, multe bănci resimt o presiune pe resursele în valută în contextul în care au pierdut sprijinul financiar al băncilor-mamă din străinătate.

Stocul finanţărilor acordate de băncile străine filialelor locale a scăzut cu echivalentul a 5 miliarde de euro din decembrie 2011 încoace, astfel că multe instituţii de credit şi-au redus bilanţurile în lipsa resurselor. Procesul de dezintermediere a fost compensat într-o anumită măsură de creşterea stocului de depozite atrase de bănci de la clientela locală. Stocul depozitelor a crescut cu 5,7% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 205 miliarde de lei (46 mld. euro). Aproape o treime din sumele economisite de clienţi sunt însă depozite în lei.

Creditele au ajuns în acest context să reprezinte 109% din stocul depozitelor, în scădere cu zece puncte procentuale comparativ cu nivelul din urmă cu doi ani. „Consider că trendul de reducere a raportului cre­dite/depozite va continua şi în următoarele luni, impulsionat şi de procesul de dezintermediere financiară“, spune Mihai Pătrulescu.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.10.2013