Faptul ca numita “Comisie specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România ” se straduie sa lase impresia ca lucreaza de zor, nu este, nici pe de departe, un fapt de natura sa lamureasca fondul chestiunii. Dimpotriva…

Proiectul de lege pentru a carei avizare s-a recurs la calea extraordinara de creare a unei comisii speciale, prin stramba derogare de la regulile consacrate ale procesului de legiferare, stipulate de legea in materia tehnicii legislative si de Regulamentele Camerelor, nu este decat o tentativa a guvernului de induce in eroare Parlamentul si a-l face responsabil pentru legitimarea unui lung sir de fraude, mari acte de coruptie si tradare, pe care se bazeaza speculatia bursiera “Rosia Montana Gold Corporation”.

Febra aurului din Romania l-a lovit, mai intai, pe Virgil Magureanu. El si unii dintre cei care-l secondau la conducerea S.R.I. l-au adus in Romania pe australianul Jimmy Taylor, care s-a implicat in proiectul “Aurul S.A. Baia Mare” , un joint-venture al companiei australiene Esmeralda Exploration și al guvernului român.

Compania a susținut că are capacitatea necesară pentru a curăța un reziduu toxic minier cianurotic numit tailing, care, sub formă de praf, începuse să fie împrăștiat de vânt. Promițând că va curăța aceste reziduuri și că va continua exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor, compania a ales să-și depoziteze noile reziduuri într-un lac de baraj în apropiere de Bozânta Mare.

În noaptea de 30 ianuarie 2000 barajul a cedat deversând 100 000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri (aproximativ 100 de tone de cianuri) s-au împraștiat peste câmpuri și în sistemul hidrografic local. Cianura deversată a afectat râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și Dunăre, înainte de a ajunge la Marea Neagră. Apele poluate, în special Tisa și Dunărea, au provocat moartea unei mari cantități de pește în Ungaria și în Iugoslavia. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa. Oficial, Esmeralda Exploration a dat vina exclusiv pe căderile importante de zăpada din zonă. In particular, Jimmy Taylor a acuzat un sabotaj din partea unui potential concurent, interesat si el de afacere.

In locul lui Jimmy Taylor a aparut Frank (Vasile) Timis, un australian de origine romana si fara legatura cu mineritul, dar cunoscut cu legaturi in retelele internationale ale traficantilor de droguri.

Frank Timis nu a aparut din senin. Si el a fost „adus de mana”. De Gaf Deac, ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Australia si Noua Zeelandă . Sub garantiile de bonitate ale Catalin Harnagea sau ale lui Costin Georgescu & Comp. ?!

Ca si predecesorul sau, Timis va solicita si obtine concesiunea exploatarii haldelor de steril… Si in timp ce sterilul era exportat, specialisti in prospectiuni geologice , anume agreati, au prelevat din exteriorul perimetrului initial al minei de la Rosia Montana, cca. 80 tone de esantioane de minerale, care au fost trimise pentru expertizare de catre unul dintre cele mai prestigioase laboratoare de determinare a continutului de metale rare si pretioase. Rezultatele au fost peste asteptari.

Imediat, proiectul de contract cu statul roman a fost legalizat in copie, la un notar din Alba Iulia, fiind radiat din titlu mentiunea „proiect”.

Cu documentul fals, prezentat drept contract de asociere parafat si cu buletinele de analiza a concentratiei de minerale pretioase si rare s-a constituit dosarul de listare la bursa din Toronto a unei societati proprietate exclusiva a statului roman si subventionata de catre acesta ! Din acel moment, banii au inceput sa curga. Dar, pana a ajunge aici, Frank Timis a miruit , pe indestulate, de la dreapta la stanga esichierului politic.

Serviciul Roman de Informatii a sesizat parchetul pentru fapte de tradare prin transmitere de secrete si alte infractiuni (http://www.cotidianul.ro/exista-un-dosar-rosia-montana-el-trebuie-redeschis-de-dna-223595/).

Dosarul penal a fost abandonat din sa zise ratiuni politice, rezumate procurorului general Joita Tanase de catre premierul Adrian Nastase.

Supunem atentiei comisiei parlamentare necesitatea cercetarii complete a antecedentelor afacerii “ Rosia Montana Gold Corporation”, fiindca in acest caz nu este vorba de “locuri de munca” si de “investitii-dezvoltare”, ci de tradare , subminare economica si devalizare a unor resurse strategice a caror mare valoare , inca neestimata complet si corect, a aruncat in lupta rechinii speculatiilor bursiere. Mai exact spus : asasinii economici.

Fata de cele , doar sumar si succint, expuse, in numele interesului public general, dorim sa stim daca onor “Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România ” va avea in atentie :

1.Lamurirea gravelor aspecte de frauda bursiera si inalta coruptie scoase inevidenta in dosarul penal al afacerii “Rosia Montana”, instrumentat la la sfarsitul anilor `90 si abandonat urmarea a “deciziei politice” a premierului Adrian Nastase ?

2. Audierea de catre comisie a fostilor premieri Victor Ciorbea, Mugur Isarescu, Adrian Nastase, Calin Popescu Tariceanu, Emil Boc, Mihai Razvan Ungureanu si ministrii din guvernele acestora care au luat decizii / emis hotarari de guvern si alte acte juridice/ privind concesionarea, explorarea si exploatarea zacamintelor minerale de la Ropsia Montana, Rosia Poieni si celelalte perimetre metalifere din MuntiiApuseni ?

3. Clarificarea, inclusiv prin audierea fostilor si actualilor directori ai serviciilor de informatii, imprejurarile in care fondul informatiilor /documentelor secrete referitoare la rezultatele cercetarilor si prospectiunilor geologice au intrat in posesia lui Frank [Vasile] Timis ?

4. Cine si cum l-a introdus pe Frank [ Vasile Timis ] in afacerea “Rosia Montana”, respectiv interesele caror politicieni autohtoni le-a reprezentat, atat in faza initiala, cat si in evolutiile si transformarile ulterioare ale societatile comerciale create pentru valorificarea deseurilor, explorare si exploatare de resurse metalifere in Romania ?

5. Ce alte decizii politice, in perioada 1997-2000, au impus abandonarea si a altor cazuri de spionaj-tradare, care au privit interese externe de acaparare frauduloasa a resurselor minerale de importanta strtegica ?

6. Experizarea falsurilor intelectuale si materiale din actele/documentele RMGC si din cele incheiate cu statul roman ?

7. Modul in care perietrul initial al minei Rosia Montana de cca. 12 kmp a fost extins la peste 40 kmp., in timp ce aceasta era proprietatea staului roman ?

8. Stabilirea modului in care cele 80 tone de mostre geologice au fost trimise la expertizare in Australia inainte de parafarea si intrarea in vigoare contractului ?

9. Elucidarea aspectelor de frauda bursiera, un delict federal in S.U.A. si Canada, pe care s-a intemeiat listarea la bursa din Toronto a unei societati a statului roman si subventionata de acesta ?

10. Audierea presedintilor Ion Iliescu, Emil Constantinescu , Traian Basescu, precum si a consilierilor acestora pentru securitate national ?

11. Ce companii miniere consacrate au mai lasat oferte si nu au fost luate in considerare ? Cat a fost dispus sa plateasca Ovidiu Tender lui Stephen Roman, pentru retragerea din afacere a firmei canadiene “Roman Copper Corp” ?

12. Evaluarea prejudicilor economice rezultate din subevaluarea resurselor si a pretului de concesionare ( cca. 250.000 Euro ! ) ?

Nu ar fi lipsit de interes daca si autoritatile competente si diriguitoare ale domeniului securitatii nationale si fiscalitatii publice ar reconsidera antecedentele acestui scandalos caz de inalta coruptie politica transpartinica si internationala, iar din identificarea,blocarea si confiscarea penala extinsa a depozitelor bancare, precum si averilor fraudulos dobandite de marii corupti sa se trateze unele dintre suferintele cronice ale bugetului sanatatii si educatiei.

Aurel I. Rogojan