Iniţial ştirea de săptămâna asta cu turma de mistreţi trecând străzile prin Mănăştur, cel mai populat cartier al oraşului, să pască în zona Dealului Calvaria şi Parcul Rozelor m-a făcut să pufnesc în râs. Sigur că poliţia locală, ISU, jandarmeria şi primarul Emil Boc au intervenit pentru remedierea situaţiei în miez de noapte. S-a făcut un culoar cu garduri metalice pentru ca turma de trei femele şi nouă pui de mistreţi să ajungă pe malul Someşului şi să se piardă prin Floreşti spre fondul de vânătoare din Gilău. Primarul Emil Boc a şi făcut o glumă că mistreţii să stea în pădure „că n-au buletin de Cluj”, dar cea mai impresionantă descriere a făcut-o un cetăţean pe Facebook dintr-un bloc din apropierea Calvariei. Un bărbat a sunat, marţi seară, la numărul de urgenţă 112, anunţând că o turmă de 10-15 mistreţi ar fi trecut dinspre Dealul Calvaria, din cartierul Mănăştur, spre Parcul Rozelor, din apropiere. Turma de mistreţi a fost semnalată în zonă încă de luni noaptea de un tânăr care locuieşte în apropierea Dealului Calvaria din cartierul Mănăştur şi care a povestit despre întâmplare pe o reţea de socializare. „În ultima vreme, am avut parte de evenimente de tot felul: unele m-au dezamăgit, altele m-au întristat ori m-au înseninat (după caz), altele m-au şocat. Însă cel mai recent dintre ele, la care chiar am fost martor, s-a petrecut în această dimineaţă. Şi m-a lăsat fără cuvinte. Aşadar, pe la ora 03.00, mă trezeşte un zgomot plecat din părculeţul din faţa blocului. Iniţial, am crezut că e vorba de nişte căţeluşi care se hârjoneau. Cum «hârjoneala» părea să nu se-ncheie, am ieşit la balcon să văd ce se-ntâmplă. Şi-am rămas şocat de ce am văzut! În părculeţ se afla o turmă de vreo 12-15 porci mistreţi (din care vreo 7 sau 8 erau pui)! Râmau cu toţii, însă doar puii făceau gălăgie. Am rămas fără grai! Nu mi-am putut imagina vreodată că între betoanele Mănăşturului, departe de orice formă de pădure, să văd o turmă întreagă de porci mistreţi…”.

Iniţial influenţat de presa mainstream şi de scandal din Cluj-Napoca m-am lăsat cuprins de indignare: Cluj-Napoca e capitală europeană a tineretului prin care se plimbă şi pasc în parcuri porcii mistreţi sau municipiul Cluj-Napoca, candidat la capitală europeană a culturii 2021, locul unde poeţii scriu versuri, inspirându-se de grohăitul mistreţilor care pasc paşnici lângă copiii din cărucioare! După primul impuls de indignare sinceră m-am aşezat jos pe scaun, ca ardelenii (născuţi în Oltenia), să cuget puţin. Totuşi, nu e un lucru rău dacă mistreţii se aventurează din pădurile înconjurătoare în parcurile oraşului. Înseamnă că oraşul şi regiunea nu e poluat(ă), că unde există animale sălbatice există apă şi aer curat. La urma urmei în România trăiesc lupi, urşi, râşi, căprioare, nu e ca în Franţa, unde ultimul lup a fost împuşcat pe la 1790 şi ceva sau în Anglia, unde au dispărut mamiferele mari, datorită vânătorii, tăierii pădurilor şi poluării. Prezenţa mistreţilor la Cluj-Napoca dovedeşte că e un oraş cu un mediu curat şi ecologic. Porcii mistreţi pasc nestingheriţi în parcurile marelui municipiu, considerat ca şi capitală a Transilvaniei. Apoi am făcut o analiză geografică clară şi distinctă, că nu porcii mistreţi sunt de vină că au venit în municipiu, ci faptul că în ultimii 30 de ani oraşul şi-a întins cartierele peste habitatul lor. Eram copil în anii 80, când pe str. Câmpului, azi de blocuri, atunci de case, lanuri de porumb şi păduri, era un fel de bulevard natural al căprioarelor, cerbilor şi mistreţilor. Oraşul s-a extins şi clujenii şi-au ridicat case şi blocuri chiar în Gropa Moşului, unde în copilărie mă dădeam iarna cu sania, alături de alţi copii din Mănăştur. În cea mai grea iarnă din secol, în 1985, când a murit poetul Grigore Hagiu de frig în casă, lupii au atăcat în ianuarie un grup de copii aflaţi la săniuş pe dealurile din jurul Gropii Moşului.

Cei 12 mistreţi nu au făcut altceva săptămâna aceasta decât să parcurgă vechiul traseu natural de migraţie dinspre Făget, pe pârâul Ţiganilor până în zona de bălării şi tufe din anii 80, care azi e Parcul Rozelor, spre malul Someşului să se adape şi spele, ca apoi pe cursul apei să ajungă în pădurea Gilăului pentru hrană mai bogată, iar de aici turmele de mistreţi revin primăvara prin Floreşti în pădurea Făget. E un ciclu secular pe care clujenii l-au întrerupt prin dezvoltarea oraşului în ultimii 40 de ani. Eram copil când pârâul Ţiganilor care străbătea cartierul Mănăştur nu era accoperit ca azi cu dale de beton, ci avea o vegetaţie luxuriantă, fiind o cale de acces liberă pentru mistreţi, căprioare, veveriţe până în zona Calvaria unde se vărsa în Canalul Morii. De aici migraţia animalelor se prelingea pe malul Someşului pentru hrană şi apă. Parcul Rozelor s-a amenajat în 1987 la ordinul lui Nicu Ceauşescu, înainte era un loc viran de bălării şi arbuşti, în care noi copiii ne jucam de-a cowboy-ii şi indienii. Când s-a amenajat linia de tramvai în 1986 pârâul Ţiganilor a fost acoperit cu dale de beton, iar Aleea Lingurarilor, unde locuiau ţiganii din Mănăştur, a devenit str. Primăverii. Migraţia animalelor sălbatice a fost obturată. Posibil ca turma de mistreţi să fi mers pe tunelul de sub lina de tramvai şi să fi ieşit în scurgerea de la Canalul Morii între Dealul Calvaria şi Parcul Rozelor ca să pască liniştite în drumul lor de migraţie seculară spre malul Someşului. Există un drept nescris al animalelor sălbatice pe care clujenii trebuie să-l respecte, ca trăitori într-un oraş ce se vrea european şi capitală a tineretului şi culturală. Consider că ar trebui ca în zona liniei de tramvai ce face curba în jurul Dealului Calvaria să se pună un indicator rutier, mai ales pentru turiştii străini în limbile română, engleză, franceză şi germană: Atenţie! Trec mistreţii prin Cluj-Napoca.

Ionuţ Ţene