Guvernul a publicat ieri un document oficial numit „România 100” (planul de autostrăzi până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire), în care arată ce autostrăzi vor fi finanţate în următorii cinci ani din bani europeni, bugetul de stat dar şi prin concesiuni.

Guvernul şi-a planificat să finalizeze până în 2018 o autostradă care să traverseze de la vest la est România, între Nă­dlac şi Constanţa, dar care nu va ajunge şi pe ruta Sibiu-Piteşti, aşa cum era stabilit iniţial, ci pe ruta Sibiu-Braşov-Ploieşti, potrivit unui document publicat de guvern, intitulat „România 100“, cu trimitere la faptul că în 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire.

În schimb, guvernul vorbeşte acum despre o autostradă Piteşti-Râmnicu Vâlcea, ce ar urma să fie gata până în 2018, fiind finanţată din fonduri de coeziune şi din instrumentul Connecting Europe Facility, puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

Porţiunea Sibiu-Râmnicu Vâlcea este pusă de guvern la capitolul „prio­rităţi până în 2022“, ceea ce înseamnă că autostrada peste munţi care ar trebui să ofere o alternativă pentru Valea Oltului, considerată una dintre cele mai aglomerate şi peri­cu­loase din ţară, va fi gata peste aproape un deceniu.

„Planul (guvernului privind autostrăzile – n.red.) este o lume de basm. Autostrada Sibiu-Piteşti este o şosea de maximă importanţă, orice guvern şi ministru responsabili cu infrastructura trebuie să-şi propună o astfel de autostradă peste munţi. Dacă avem bani europeni pentru Sibiu-Piteşti, de ce trebuie să facem experimente? Cu Sibiu-Piteşti am avea un coridor de autostradă închis de la vest la estul ţării“, spune Alexandru Nazare, fost ministru al transporturilor.

De altfel, potrivit noii politici privind infrastructura de transport în Uni­unea Europeană, principalul cori­dor de transport rutier din România este Nădlac-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Cons­tanţa, denumit coridorul 7 (ce se suprapune fostului coridor 4), în timp ce varianta Sibiu-Braşov-Ploieşti-Bucu­reşti este o extensie a coridorului 7. Tot până în 2018 guvernul promite că va finaliza mai multe alte autostrăzi, printre care Calafat-Craiova-Piteşti, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Alexandria-Bucureşti, Ploieşti-Galaţi, Braşov-Iaşi-Ungheni, Piatra-Neamţ-Roman, Borş-Oradea-Cluj-Napoca-Sebeş, Turda-Târgu-Mureş.

Statul ar urma să construiască în concesiune tronsoanele Suplacu de Barcău-Gilău, Comarnic-Braşov, Co­mar­nic-Ploieşti, respectiv Piteşti-Crai­o­va. Deşi a demarat procedurile de concesiune anul acesta şi pentru inelul de centură sud al Capitalei la standard de autostradă, guvernul nu pomeneşte nimic despre acest tronson în docu­mentul „România 100“.

Banii din acciza pe combustibil merg la autostrăzi

Guvernul şi-a asumat să folosească în perioada 2014-2020 trei miliarde de euro din fonduri europene de coeziune şi alte 1,8 mld. euro din fonduri euro­pene de dezvoltare regională. De ase­menea, guvernul promite circa 750 de mi­lioane de euro anual de la bugetul de stat, din fondul ce ar urma să fie creat din indexarea accizei pe combustibil. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat însă că nu va aproba memorandumul încheiat cu FMI, din cauza faptului că în acesta este menţionată majorarea acci­zei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru.

O altă modalitate de finanţare a autostrăzilor vor fi concesiunile şi parteneriatele public-private, în cadrul cărora fondurile de la bugetul de stat nu pot depăşi 49% din valoarea de construcţie.

Documentul transmis de guvern menţionează că România are în prezent 530 de kilometri, însă în realitate există 548 de kilometri. Alţi aproape 100 de kilometri de autostrăzi ar urma să fie deschişi circulaţiei până la finalul acestui an, potrivit celor mai recente promisiuni ale CNADNR şi ale ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Şova.

4,8 mld. euro de la UE în 2014-2020 pentru autostrăzi

Din cele 3 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană prin fonduri de coeziune şi instrumentul Connecting Europe Facility în perioada 2014-2020 vor fi finanţate autostrăzile Craiova-Calafat, Bucureşti-Alexandria, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ şi Roman-Bacău, în timp ce cele 1,8 miliarde de euro din fondurile de dezvoltare regională vor fi folosite pentru construcţia autostrăzilor Sibiu-Braşov, respectiv Braşov-Bacău. De la bugetul de stat vor primi bani autostrăzile Buzău-Brăila-Galaţi, res­pectiv Borş-Suplacu de Barcău. Aceasta din urmă este deja pe jumătate construită în urma contractului cu ame­ricanii de la Bechtel, care a fost însă reziliat în luna mai a acestui an.

În documentul „România 100“ guvernul precizează că Bucureşti şi Braşov vor deveni cele două noduri centrale ale reţelei locale de autostrăzi, dar şi că decizia privind noi tronsoane de autostrăzi va fi luată prin consultare publică.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.12.2013