Restanţele la credite acumulate de populaţie au sărit în octombrie cu echivalentul a o jumătate de miliard de lei, dublu faţă de ritmul lunar consemnat anul acesta, întârzierile la plată mai mari de 30 de zile ajungând la 11,3 miliarde de lei (2,6 mld. euro), potrivit datelor BNR.

„E posibil ca unii români să fi preferat să meargă în vacanţe şi să amâne plata ratelor la credite. Valoarea restanţele va mai creşte pentru că dinamica creditării este slabă. Am văzut o deteriorare continuă a valorii activelor în ultimele nouă luni şi nu s-a ajuns încă la vârful creditelor neperformante“, consideră Mihai Pătrulescu, senior analist al UniCredit Ţiriac.

Saltul înregistrat în octombrie este de peste două ori mai mare decât media lunară din primele nouă luni, iar creşterea anuală (octombrie 2013 comparativ cu octombrie 2012) depăşeşte 2,1 miliarde de lei. Presiunea pe portofoliile de credite ale bancherilor a revenit astfel în condiţiile în care avansul restanţelor se calmase în ultimele luni, înregistrând ritmuri constante de creştere.

CreŞterea accelerată a restanţelor din luna octombrie ar putea totuşi să aibă numai un caracter sezonier. Luniile august şi septembrie sunt perioade de vârf pentru concedii şi este posibil ca anumiţi debitori să fi ales să amâne plata ratelor la bancă pentru a merge în vacanţă.

Pe de altă parte, unii bancheri spun că trendul de creştere a restanţelor se îndreaptă către o stabilizare. „Restanţele merg spre o stabilizare. La noi, de exemplu, nu am observat o creştere, ci o menţinere şi este o evoluţie sănătoasă pentru că se manifestă de mai mult timp”, explică Adrian Jantea, director de retail în cadrul BRD.

Neplata ratelor la creditele în lei a fost principala cauză a accelerării restanţelor în octombrie, de vreme ce acestea au urcat cu o jumătate de miliard de lei şi au ajuns la 4,3 miliarde de lei (circa un miliard de euro).

Totodată, întârzierile la plata creditelor în valută au înregistrat o creştere nesemnificativă. La finalul lunii octombrie, populaţia avea restanţe la creditele în euro de 4,6 miliarde de lei (peste 1 mld. euro), în timp ce întârzierile la plata creditelor în alte valute (în principal împrumuturi franci elve­ţieni) se ridicau la echivalentul a 2,4 mld. lei.

Restanţele la creditele în lei se menţinuseră la un nivel relativ constant în prima jumtătate a anului după ce la începutul crizei finanţările în monedă locală, cele mai multe împrumuturi fără garanţii, au avansat rapid. Acestea consemnează în prezent circa 40% din întârzierile la plată ale populaţiei.

Deşi volumul restanţelor a urcat, numărul clienţilor cu întârzieri la plata ratelor a scăzut pe parcursul ultimului an, ajungând la 702.000 de persoane la sfârşitul lunii octombrie, ceea ce echivalează cu o reducere cu 32.000 a numărului de restanţieri. Totuşi, faţă de luna septembrie, numărul restan­ţierilor a crescut cu 2.500 de persoane.

Numărul restanţelor a coborât în acelaşi timp sub pragul de un milion şi a ajuns la 940.000. Valoarea medie a unei restanţe s-a situat în octombrie la 12.000 lei. La nivel agregat, populaţia şi companiile au credite restante de peste 30 miliarde de lei (7 mld. euro), iar băncile au fost nevoite să pună deoparte miliarde de euro ca provizioane de risc. Aceasta crează presiune pe indicatorii de profitabiliate şi întârzie reluarea creditării.

Anul trecut băncile au raportat o pierdere record de 2,1 mld. lei, însă în primele nouă luni din 2013 au revenit pe profit, cu un rezultat agregat de 1,5 mld, lei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.12.2013