Curtea Constituțională a României a constatat, în ședința din 16 februarie a.c., faptul că nu mai puțin de 26 de articole și alineate din proiectul de revizuire a Constituției sunt neconstituționale. Proiectul de revizuire a Constituției a fost înaintat Curții Constituționale de către Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, condusă de președintele Senatului, Crin Antonescu.

Forma propusă de către comisia condusă de președintele PNL, Crin Antonescu, conținea câteva articole care au fost introduse în proiect la dorința UDMR. Printre articolele declarate neconstituționale se numără și câteva articole care ar fi constituit carul legal pentru realizarea autonomiei teritoriale pe citerii etnice mult visată de extremiștii din UDMR, PCM și PPMT. Comisia condusă de Crin Antonescu și-a dat acordul asupra unor articole, pe care Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale sau propune Parlamentului eliminarea lor, care constituie dovada unei adevărate trădări naționale la nivel înalt a intereselor de stat ale României. În loc să fie rodul unei dezbateri naționale, revizuirea propusă de comisia condusă de Antonescu a fost rodul unei negocieri politice de conjunctură și a unei trădări naționale.

Pentru a avea o imagine foarte clară a acestor articole, propun o scurtă analiză a formulării Comisiei de revizuire precum și decizia Curții Constituționale pentru fiecare articol în parte:

Propunerea Comisiei de revizuire:

La articolul 1, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins: (11)România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului roman al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.

Decizia Curții Constituționale:

Cu majoritate de voturi, supune atenţiei Parlamentului observaţiile privind eliminarea alin.(11) propus a fi introdus la art.1.

Propunerea Comisiei de revizuire:

După alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin. (31), cu următorul cuprins: (31)Prin lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor.

Decizia Curții Constituționale:

cu majoritate de voturi, constată neconstituţionalitatea completării art.3 din Constituţie cu un nou alineat, alin.(31), referitor la posibilitatea recunoaşterii de zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor;

Propunerea Comisiei de revizuire:

La articolul 6, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins: (11) Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor.

Decizia Curții Constituționale:

cu majoritate de voturi, constată neconstituţionalitatea completării art.6 din Constituţie cu un nou alineat, alin.(11), privitor la instituirea posibilităţii reprezentanţilor legali ai minorităţilor naţionale de a înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive;

Propunerea Comisiei de revizuire:

La articolul 6, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins: (21) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se iau după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Decizia Curții Constituționale:

Cu majoritate de voturi, supune atenţiei Parlamentului observaţiile privind eliminarea alin.(21) propus a fi introdus la art.6

Propunerea Comisiei de revizuire:

La articolul 12, după alineatul (4), se introduce un alineat nou, alin.(41), cu următorul cuprins: (41) Minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.

Decizia Curții Constituționale:

cu majoritate de voturi, constată neconstituţionalitatea completării art.12 din Constituţie cu un nou alineat, alin.(41), referitor la utilizarea simbolurilor proprii ale minorităţilor naţionale.

Așadar, Comisia de revizuire a Constituției României trasase cadrul legal al autonomiei teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor chiar în textul Constituției României. În viziunea comisiei Antonescu, maghiarii din România ar fi putut arbora steagul secuiesc pe clădirile publice ale statului român, s-ar fi putut constitui în unități administrativ teritoriale, constituite pe criterii etnice (așa-zisa ”zonă tradițională” din propunerea Comisiei) recunoscute de către statul român și și-ar fi putut înființa organe proprii de decizie, structuri paralele cu cele ale statului român, prin care ar fi putut eluda controlul administrativ și juridic al statului român. Mai mult, Comisia Antonescu propune o falsificare grosolană a istoriei potrivit căreia maghiarii au contribuit la formarea a doua state în Europa: Ungaria și România.

De altfel, într-o declarație publică din data de 12 februarie a.c., vicepreședintele UDMR Borbely Laszlo, se arătat încântat de propunerile Comisiei de revizuire:

„Sunt patru articole (…) foarte importante pentru noi şi apreciem că majoritatea, care poate decide şi fără noi, a acceptat propunerile noastre. Este vorba despre statutul de factor constitutiv al statului, unde minorităţile naţionale sunt într-o companie foarte onorabilă alături de culte şi Casa Regală, e vorba de a utiliza simbolurile naţionale (…), mai este prevederea cu statutul de autonomie culturală care ţine de identitate şi care este de asemenea foarte importantă şi, în sfârşit, dar nu la urmă, prevederea referitoare la acele subdiviziuni care se pot forma în interiorul regiunilor pe baza unor identităţi sau alte criterii (…) Sunt paşi importanţi în ceea ce priveşte identitatea naţională”, a declarat Borbely Laszlo.

Chiar dacă pericolul imediat a trecut, Curtea Constituțională desființând articolele care ar fi pus bazele segregării teritoriale și instituționale a Romaniei pe criterii entice, fapta comisiei condusă de Crin Antonescu rămâne, ceea ce ne îndeamnă la reflecție și la luarea unei atitudini. USL, sprijinită de PP-DD și minoritățile naționale, a comis cu bună știință o adevărată trădare națională în speranța unui pact politic cu UDMR.

Opinia publică din România trebuie să știe că între extremiștii din UDMR care militează pentru segregarea pe criterii etnice și federalizarea României pe traiectul ”drepturi pentru minorități – drepturi pentru minorități peste normele europene – autonomie culturală – autonomie teritorială – federalizare – independență” și politicienii români a existat și există o înțelegere politică prin care primii să-și relizeze o mică Ungarie în inima României iar ceilalți să-și poată continua liniștiți prădarea resurselor României.

Dan Tanasa