Membrii reţelei din dosarul „Mafia cărnii” racolau persoane fără posibilităţi materiale care, în schimbul unor sume modice, erau de acord să fie înfiinţate societăţi comerciale pe numele lor, se arată în referatul DIICOT, conform căruia 41 de persoane sunt urmărite penal în acest caz.

Pe lângă acest mod de operare, membrii grupului infracţional le convingeau pe aceste persoane să achiziţioneze, în numele lor, unele firme care funcţionau o scurtă perioadă de timp, în medie de două-trei luni. Unul dintre membrii reţelei era împuternicit să efectueze operaţiuni în conturile bancare şi în numele respectivelor societăţi, susţin anchetatorii.

„Aceste societăţi comerciale sunt ulterior folosite pentru efectuare de achiziţii intracomunitare din spaţiul Comunităţii Europene, în special Polonia, Cehia, Olanda, Marea Britanie şi Franţa sau pentru
a fi interpuse în circuitele economice cu scopul de a crea aparenţa de legalitate a operaţiunilor derulate urmată de comercializarea scritptică a produselor prin mai multe firme controlate de membrii

reţelei, destinatarul final fiind SC Michelangelo SRL Cluj-Napoca”, se precizează în actul de sesizare a instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

Conform documentului citat, procurorii DIICOT au început urmărirea penală în acest dosar pe numele a 41 de persoane, între care un lucrător de la un punctul de trecere a frontierei, un inspector în cadrul OPC Cluj şi un consilier în cadrul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare.

Potrivit referatului anchetatorilor, unul dintre capii reţelei evazioniste, Andrei Sileanu, şi-a recunoscut integral faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, „descriind amănunţit modul în
care împreună cu ceilalţi inculpaţi au derulat activităţile infracţionale”.

„Inculpaţii Seleşiu Sorin, Onica Nicolae-Marius şi Lincă Cezar nu au recunoscut comiterea faptelor, însă probele administrate în cauză în prezent, respectiv convorbiri telefonice interceptate în mod
autorizat, înscrisuri precum declaraţiile suspecţilor şi inculpaţilor audiaţi în cauză rezultă modul în care aceştia au desfăşurat activităţile infracţionale, în cazul inc. Seleşiu şi Lincă, precum şi modul în care neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, acesta a favorizat atingerea scopului infracţional pentru care a fost constituit grupul”, se mai precizează în referat.

Zece persoane au fost arestate în dosarul de evaziune fiscală şi punere în circulaţie de produse din carne alterată, după ce au fost reţinute de procurorii DIICOT. Şase dintre aceste persoane au primit mandate de arestare emise de Tribunalul Bucureşti, iar celelalte patru, de la Curtea de Apel Bucureşti.

În acest dosar, procurorii DIICOT – Structura Centrală au făcut 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, a informat DIICOT.

Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operaţiunile reale fiind evidenţiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA.

De asemenea, susţin procurorii, există suspiciunea că reţeaua achiziţiona marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie şi Germania, direct prin firme „fantomă” ale reţelei şi apoi o vinde pe piaţa internă, „la negru”, la un preţ apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, „fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale”.

O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din Bulgaria şi Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăţi de tip „paravan”, care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT.

Sursa: Mediafax