Programul de fonduri europene de la agricultură a ajuns la o rată de absorbţie de 70%, iar în mai puţin de o lună fermierii urmează să poată depune primele proiecte pentru fondurile de investiţii din noul pachet financiar disponibil în perioada 2014-2020. Prima linie de finanţare ce urmează a fi deschisă este aşa-numita măsură 121 prin care agricultorii pot face investiţii pentru modernizarea fermelor.

„Vom acorda tinerilor fermieri, sub vârsta de 40 de ani, 50.000 euro pentru instalare în mediul rural. Am discutat iniţial dacă ar trebui să le acordăm 70.000 euro, dar am decis să acordăm mai multor tineri acest sprijin“, a spus Nicolae Popa, director general adjunct al Agenţiei pentru Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit, instituţia care gestionează programul de fonduri de la UE.

Tinerii fermieri urmează să fie susţinuţi şi prin intermediul subvenţiilor directe pentru teren arabil care vor fi majorate cu 25% în primii cinci ani de funcţionare a exploataţiilor conduse de fermierii tineri.

„Până în 2020 vom ajunge la o alocare de 2 mld. euro pe an şi un cuantum de până la 196 euro pe hectar. Acesta e un deziderat în negocierile CE, să ajungem la un cuantum relativ unitar cu ceilalţi membri ai UE“, a spus Cristina Constantinescu, şeful diviziei de monitorizare de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Încasările fermierilor depind de produsele de calitate

Încasările fermierilor locali devin tot mai dependente de gradul de calitate al materiilor prime pe care le recoltează de pe câmp având în vedere că exportatorii se confruntă cu condiţii de calitate mai restrictive pe pieţele internaţionale.

„Calitatea grâului a devenit din ce în ce mai bună în ultimii ani, dar fermierul dacă ar şti ce produs are, are putea vinde acest produs în condiţii cât mai bune“, a spus Mihai Csabai, manager trading division al RodBun Grup, un integrator din piaţa locală de agribusiness.

El a afirmat totuşi că producătorii mai au de lucrat la creşterea calităţii produselelor lor având în vedere că traderii nu au întotdeauna acces către pieţe cu condiţii de calitate restrictive precum cea din Iran, Iordania sau Nigeria.

Prezent în sală, fostul ministru al agriculturii şi actual profesor universitar Valeriu Tabără a argumentat că grâul românesc recoltat vara trecută a avut aproape în totalitate specificaţii de panificaţie.

„Ne va fi foarte greu, mai ales în luna prognozelor actuale. Culturile arată excepţional, mai e nevoie de nişte ploaie, să nu se ascută relaţiile ruso-ucrainene. Încercăm să creştem valoarea materiei prime pe care o producem“, a spus şi Nicolae Sofone, preşedintele Cooperativei Agricole Dobrogea Sud, un grup de 43 de fermieri care exploatează împreună 25.000 de hectare arabile.

Investiţiile făcute de fermieri se văd în afacerile furnizorilor

Investiţiile făcute de fermieri pentru a-şi majora productivitatea sau pentru a-şi ţine sub control costurile s-au majorat în ultimii ani, dar nivelul investiţional este în continuare mult sub cel din pieţele mature din vestul Europei, au afirmat furnizorii din agricultură la conferinţa ZF.

„Am constatat din estimările noastre pe anul trecut că a crescut şi cantitatea de îngrăşăminte pe hectar, în special în zona de vest. Media a ajuns la 250 kg pe hectar, faţă de 600 kg în ţările din vest“, a spus Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureş.

Pe acelaşi ton, Liviu Drăgan, CEO al producătorului de software TotalSoft, a spus că fermierii fac trecerea către sisteme IT de monitorizare a afacerilor având în vedere că sunt nevoiţi să urmărească o întreagă paletă de date precum productivitatea din solele de producţie, profitabilitatea sau situaţia contractelor de arendă.

„Aproape toţi fermierii împrumută bani la bancă şi trebuie să dea nişte rapoarte foarte exacte legate de profitabilitate. Calculul în agricultură e mai complicat decât în multe alte domenii“, a spus Liviu Drăgan.

Mihai Aniţa, partener în cadrul companiei de consultanţă fiscală PwC, a afirmat că infor­ma­tizarea din agricultură s-a transformat într-o adevărată tendinţă.

„Este o modă implementarea de sisteme informatice. Foarte mulţi traderi şi agricultori îşi implementează sisteme informatice pentru a lua decizii de business la timp. Ştiu deja companii în România care şi-au îmbunătăţit extraordinar de mult marjele de profit pentru ca au luat deciziile la timp“, a spus el.

Bancherii simt apetitul pentru finanţare al agricultorilor

Veronica Toncea, directoarea generală a Fondului de Garantare a Creditului Rural, a afirmat că nivelul creditării din agricultură a crescut cu aproape 50% în ultimii cinci ani.

„În acest context, băncile au nevoie de protecţie, ca atare a ministerul a venit cu acest fond de garantare care împarte riscul. Garantăm jumătate din valoarea creditului pe care îl solicită fiecare fermier“, a spus ea.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank a spus la rândul său că banca pe care o conduce a ajuns la o expunere de 18-20% în agricultură fără să aibă probleme cu creditele neperformante.

„Avem o expunere de 18-20% pe creditele din agricultură, creditele neperformante în această oră sunt mult mai reduse decât în alte domenii. Foarte mulţi ani creditele neperformante aveau un ordin de mărime de o cifră în agricultură. Agricultura performează bine“, a spus Gheţea.

Preşedintele CEC a adăugat că fermierii cer credite atât pentru a asigura cofinanţarea proiectelor de investiţii pe fonduri europene dar şi pentru a achiziţiona terenuri agricole.

„În perioada de după anul trecut au fost solicitări şi interes ridicat pentru credite pentru teren. La un moment dat în bancă erau 30-40 de cereri similare (cu finanţarea acordată Ioanei Băsescu –n .red.) sau chiar mai mari pentru achiziţionarea de teren“, a spus Gheţea.

În contextul cererii crescute pentru teren agricol a fermierilor, Simona Chirica, partener al casei de avocatură Schoenherr, a spus că noua lege a tranzacţiilor cu teren arabil va ţine pe loc multe dintre întelegeri şi că o parte dintre investitori se vor reorienta către preluarea de acţiuni în cadrul companiilor care deţin teren arabil pentru a ocoli sistemul de preemţiune pus în aplicare de Guvern. Ea a subliniat totuşi că tranzacţionarea de acţiuni implică riscuri financiare crescute având în vedere că se preia şi activul şi pasivul unei firme.

„Procedurile pentru vânzarea pe piaţa liberă durează 44 de zile, în condiţiile în care nicio autoritate nu întârzie nicio zi. Ne putem trezi oricând în decursul timpului cu un preemptor care să ne conteste, cu o ofertă în condiţii mai avantajoase“, a spus Simona Chirică.

Sursa: ZF