Se împlinesc 73 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. În aprilie 1941, peste 3000 de români care se îndreptau cu un steag alb, cu prapori şi icoane spre noile graniţe ala ţării, au fost seceraţi de mitralierele sovietice, în nordul Bucovinei ocupat de URSS.

Doar o troiţă ridicată în faţa Mănăstirii Putna aminteşte de una dintre cele mai sângeroase crime pe care le-a cunoscut istoria României. Era în duminica de Paşte, din 1 Aprilie 1941, la Fântâna Albă, din Poiana Varniţa, la circa 3 km de graniţa României. Peste 3.000 de tineri, bătrâni, femei şi copii, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au fost ucişi de grănicerii sovietici doar pentru că erau români şi doreau să trăiască între graniţele României.

Un adevărat katyn românesc cunoscut atât de puţin de români. Există mărturii care vorbesc de scene de tortură: oamenii au fost legaţi de cai şi târâţi, apoi aruncaţi în gropi comune, vii, morţi sau muribunzi. ”În acele gropi, pământul s-a mișcat apoi două zile, până ce toți românii aruncați acolo și-au dat și ultima suflare”, povestesc puţinii supravieţuitori. Un masacru ignorat de autorităţi, o comemorare care se lasă aşteptată an de an. Istoria se repetă dacă nu o cunoaştem. Românii îşi uită propriile tragedii şi îşi ignoră trecutul. Se săvârşeşte o crimă a uitării, mai dureroasă decât crimele sângeroase săvârşite de armata roşie cu 73 de ani în urmă.
Autorităţile din Rusia nu recunosc nici până în ziua de azi genocidul de la Fântâna Albă. Moscova a lansat varianta mincinoasă şi strigătoare la cer că un grup de 20 de persoane au vrut să treacă fraudulos frontiera. Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ’90. Autoritățile sovietice și cele ucrainene au interzis comemorările şi orice referire la acest masacru. Doar din anul 2000 autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor care și-au dorit doar să trăiască în România.

În România, după ani de ignorare şi uitare, după tentativa ruşinoasă a Institutului condus de Tismăneanu de a bloca alegerea unei zile speciale de comemorare a românilor masacraţi, s-a făcut în sfârşit dreptate. În 2011 Parlamentul a votat o lege care stabileşte ziua de 1 APRILIE drept Ziua Natională în memoria românilor-victime ale masacrelor de la Fântâna Alba si alte zone, ale deportarilor si ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei şi întreaga Basarabie.

AM