În sud-estul Ucrainei, de partea militanţilor trec militarii pe care autorităţile de la Kiev i-au trimis pentru a suprima acţiunile de protest.În timp ce Moscova condamnă folosirea forţei împotriva civililor, Bruxellesul preferă să nu comenteze informaţiile despre victime.

În sud-estul Ucrainei, militarii trec unul după altul de partea protestatarilor. Astfel, în regiunea Doneţk, la Kramatorsk şi Slaviansk, militarii echipajelor vehiculelor blindate refuză să participe la acţiunile de luptă şi să apere puterea nelegitimă. Potrivit conducătorilor agenţiilor în forţă, ei au văzut că protestatarii nu sunt separatişti şi terorişti, aşa cum declară Kievul, ci oameni obişnuiţi. Expertul Nikolai Sorokin este convins că majoritatea militarilor ucraineni nu mai cred în autorităţile actuale.

„Autorităţile actuale din Ucraina nu sunt legitime. Începerea operaţiunii în forţă pe scară largă a devenit începutul sfârşitului statalităţii ucrainene: în primul rând, în armată în rândul ofiţerilor de nivel mediu originari din regiunile de est există o scindare. Ei nu vor da ordine privind folosirea armelor grele împotriva civililor. Ei locuiesc aici. De partea cui trebuie să lupte ei şi să distrugă propriul popor? De partea autorităţile ilegale de la Kiev?”

În timpul şedinţei închise a Radei Supreme, deputaţii au aprobat desfăşurarea operaţiunii în forţă în estul ţării împotriva propriului popor, a declarat vicepremierul Vitali Iarema. Potrivit lui, „deocamdată nu a fost examinată problema introducerii stării de urgenţă”. Totul va depinde de cât de mulţi militari vor trece de partea protestatarilor.

În acelaşi timp, UE în loc să condamne deciziile autorităţilor ucrainene de a trimite militari pentru suprimarea acţiunilor de protest, a încercat în mod tradiţional să dea vina pe Rusia. Bruxellesul cere din nou Moscovei „să renunţe la acţiuni ilegale în Ucraina”. Bruxellesul nu a comentat operaţiunea în forţă, în urma căreia, potrivit unor diverse date, au murit de la 4 până 11 susţinători ai referendumului.

În Ucraina răsună tot mai des cereri de a fi amânate alegerile prezidenţiale, programate pentru 25 mai. Oleg Ţariov, unul din candidaţii la postul de şef al statului, consideră că alegerile nu pot avea loc în condiţiile războiului civil care a început deja.

NapocaNews