Fundaţia Academia Civică, în colaborare cu Fundaţia „Corneliu Coposu” (cu prilejul centenarului naşterii marelui om politic) a organizat recent, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, din oraşul Sighet, Ziua Porţilor Deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în mişcarea de rezistenţǎ împotriva comunismului.

Ca de obicei, au participat, la acţiunile organizate cu acest prilej, foşti deţinuţi politici, deportaţi, membri ai familiilor şi prieteni ai acestora, ca şi mulţi oameni care “n-au renunţat la amintirea suferinţei”.

Manifestǎrile au început cu masa rotundă „Cum l-am cunoscut pe Corneliu Coposu” (care a fost, simultan, şi lansare de carte: Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian, ediţia a III-a, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2014, şi Marin Pop, Monografia familiei Coposu, între istorie şi memorie, Editura Caiete Silvane, Zalǎu, 2014). Au luat cuvântul: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Vartan Arachelian, Gavril Dejeu, membru PNŢCD, fost ministru în guvernarea CDR, Mircea Carp, ziarist, Marin Pop, Ion Andrei Gherasim, nepotul lui Ilie Lazar şi secretar personal al lui Corneliu Coposu, Sergiu Rizescu, fost deţinut politic, membru PNŢCD şi fost parlamentar, Flavia Coposu Bǎlescu, Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, Dumitru Liţu, fost deţinut politic, Teodor Stanca, fost deţinut politic, membru PNŢCD şi fost parlamentar.

În continuare, cei prezenţi au vizitat Memorialul, cu multe sǎli îmbogǎţite cu noi materiale documentare, apoi a urmat slujba religioasǎ la Cimitirul Saracilor, oficiatǎ, în spirit ecumenic, de doi preoţi ortodocşi şi de doi preoţi greco-catolici (cǎrora legea bisericeascǎ în vigoare nu le permite sǎ slujeascǎ împreunǎ, astfel cǎ fiecare a fǎcut, consecutiv, aceeaşi slujbǎ).

Au fost vizitate şi cele douǎ curţi interioare ale Memorialului. Într-una din acestea, se aflǎ Spațiul de Reculegere și Rugăciune, realizat în 1997, după proiectul arhitectului Radu Mihăilescu, un spaţiu “care îmbină stilul antic (sugestia tholos-ului grec și a catacombei creștine) cu o viziune modernă. Pe pereții rampei de coborâre în spațiul subpamântean au fost gravate în andezit fumuriu numele a aproape opt mii de morți din închisorile, lagărele și locurile de deportare din România”, dupǎ cum se scrie în ghidul Memorialului. Pereţii cu numele morţilor (trecuţi aleatoriu, nu în ordine alfabeticǎ) amintesc de Monumentul Veteranilor din Vietnam, aflat la Washington DC.

În altǎ curte interioarǎ se aflǎ grupul statuar Cortegiul Sacrificaților, realizat de sculptorul Aurel I. Vlad, care a devenit deja una din emblemele muzeului. “Este vorba de optsprezece siluete umane, mergând spre un zid care le închide orizontul, așa cum comunismul zăgăduise viața a milioane de oameni. Prezentată în 1997 în lemn, lucrarea a fost turnată în anul urmator în bronz”.

A doua zi, programul a continuat la Parcul de Sculpturi al Muzeului de Artă Contemporană Florean din localitatea Cărbunari (14 km de la Baia Mare, în direcţia Târgu Lăpuş), unde a avut loc vernisarea sculpturii Omagiu pentru foştii deţinuţi politici, o masă rotundă despre rezistenţa împotriva comunismului, manifestǎrile încheindu-se cu vizitarea Parcului de Sculpturi.