CNN și Washington Post l-au luminat în sfârșit pe Moise Guran în chesiunea revizionsimului maghiar din Transilvania.După ce a văzut o analiza CNN a discursului susținut în luna iulie la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad (traducerea în limba română a discursului aici) de premierul Ungariei, Viktor Orban, Moise Guran a reacționat salutar într-un editorial argumentat în care atrage atenția asupra pericolului pe care-l reprezintă politica revizionistă a Budapestei (editorialul lui Moise Guran aici).

Guran scrie negru pe alb ceea ce subsemnatul semnalez de mai bine de șase ani pe acest blog: faptul că UDMR și PCM lucrează împreună la o autonomie care este doar un prim pas către punctul final al pretențiilor revizioniste maghiare din Transilvania, independența așa-zisului ținut secuiesc. Curajos și demn, Guran spulberă și propaganda UDMR în privința unei pretinse autonomii pentru minorități cuprinsă în declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Un singur element fundamental lipsește din poziția lui Moise Guran în această chestiune: cei aproximativ patru sute de mii de români din județele Covasna, Harghita și Mureș, adică exact aceeași zonă promovată agresiv de UDMR și Ungaria ca fiind un așa-zis ținut secuiesc. Din lipsa unor informații (nu-l acuz de ticăloșie), Guran ar fi dispus să recunoască ”Ținutul Secuiesc” ca brand turistic și chiar ar permite secuilor din zonă să-și arboreze steagurile pe clădirile publice. Doar că denumirea de ”ținut secuiesc” este una inventată tocmai de propaganda maghiară pentu a promova o zonă mono-etnică, din care orice alte etnii în afară de maghiari sunt excluse (acest ținut nu a existat niciodată din punct de vedere istoric, după cum punctează istoricul Vasile Lechințan aici). La fel, steagul secuiesc sau alte steaguri locale sunt simboluri mono-etnice maghiare, care nu îi reprezintă pe românii din zonă. Mai mult chiar, o sentință a Curții de Apel Târgu Mureș stabilește faptul că steagul secuiesc al județului Harghita (anulat definitiv și irevocabil de aceeași înstanță, documentul aici) este discriminatoriu la adresa românilor din județ (detalii aici). Oricât de greu i-ar fi lui Moise Guran să creadă, în Covasna, Harghita și Mureș locuiesc și români. Și nu puțini. Români care au și ei pălinca lor, tradițiile și obiceiurile lor, precum și o istorie milenară pe aceste meleaguri.

Mă bucur să constat că sunt de acord cu Moise Guran în proporție de 99,9%. Rămâne însă să mă lămuresc care sunt motivele pentru care Guran își ignoră compatrioții din Covasna, Harghita și Mureș, români discriminați pe criterii etnice chiar la ei în țară de către UDMR (un caz tranșat de Înalta Curte de Casație și Justiție aici). Organizațiile civice din județele Covasna și Harghita (aș aminti doar Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș), dar și subsemnatul alături de alte voci avizate, atrag atenția de ani de zile asupra pericolului la adresa României pe care îl reprezintă politica secesionistă și șovină promovată de UDMR.

Îmi permit așadar să-l întreb public pe Moise Guran: cu ce ți-au greșit românii din Covasna, Harghita și Mureș, domnule Moise Guran?

Dan Tanasa