Ce frumoase şi romantice sunt mitingurile unioniste. Tineri de pe ambele maluri ale Pruturi mărşăluiesc prin Capitală şi cer unirea Republicii Moldova cu România. 12.000 de persoane au participat, duminică după-amiază, în Bucureşti, la un marş pentru unirea României cu Republica Moldova, la care s-au agitat steaguri tricolore şi s-a scandat „România Mare, vechile hotare” şi „Rusia, nu uita, Basarabia nu-i a ta!”. Organizatorii spun că vor cere şi factorilor decizionali din Republica Moldova „accelerarea proceselor de integrare” a acestui stat în România. Marşul, care a avut loc pentru al treilea an la rând în centrul Capitalei, a fost organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, ai cărei reprezentanţi spun că unirea României cu Republica Moldova este „singura soluţie pentru cetăţenii de peste Prut, în actualul context geopolitic”. Astfel de mitinguri au avut loc periodic din 1990 încoace, de la „podul de flori” până la mitingurile organizate de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, dar unirea celor două state româneşti tot nu s-a înfăptuit.

Cred că numai cu mitinguri, marşuri şi „pod de flori” nu se poate face unirea Republicii Moldovei cu România. La toate mitingurile unioniste se strigă mereu împotriva Rusiei şi se dă vina pe poporul rus şi imperiul de la răsărit că nu ne lasă să ne unim. Se aude mereu scandări, că nu se face unirea că nu vor ruşii. Sigur, niciodată unirea nu s-a făcut că au vrut marile puteri, nici la 1859 şi nici în 1918, doar românii şi clasa politică conştientă şi inteligentă au creat premisele unităţii naţionale de la Unirea Principatelor Române la Marea Unire. Cred că e o pistă falsă să dăm mereu vina pe alţii pentru neputinţele noastre. Cei care ies cu miile în stradă scandând împotriva Rusiei sunt pe o pistă falsă, intenţionat indusă de serviciile secrete şi ong-uri stipendiate, tocmai pentru a nu se face unirea celor două ţări româneşti. Acum dă bine şi pentru americani să-i huiduim pe ruşi, e corect politic. Mai putem organiza încă 25 de ani de acum încolo mitinguri frumoase pentru naivi şi idealişti şi unirea tot nu se va face. Tipologia acţiunilor de tipul “podul de flori” din 1990 încoace nu a dus la Unire şi la anularea graniţei de pe râul Prut. Consider că tactica de acţiune unionistă trebuie schimbată. Nu mai putem da vina mereu pe Rusia şi comunişti ca să ascundem adevărul sub preş. Ne găsim mereu scuze: dacă Mircea Druc nu era înlăturat în 1991 de la putere se făcea Unirea, dacă nu venea Lucinschi preşedinte în locul lui Mircea Snegur se făcea Unirea, dacă nu venea Vladimir Voronin la putere cu comuniştii în 2001 se făcea Unrea. Sunt prea mulţi dacă…A fost şi revoluţia din aprilie 2009 finanţată de serviciile secrete româneşti care au adus aşa-zisele forţe pro-româneşti la putere în Chişinău şi unirea tot nu s-a făcut.

Toţi aceşti tineri care ies în stradă pentru unirea celor două state româneşti trebuie să înţeleagă, să nu se mai lase manipulaţi şi să dea vina mereu pe alţii, în loc să vadă că principalii vinovaţi pentru că nu se uneşte Republica Moldova cu România, sunt din clasa politică de la Chişinău. Nu împotriva Rusiei trebuie să iasă tinerii moldoveni în stradă, ci împotriva nomenclaturii de la Chişinău, care nu doreşte unirea cu Ţara Mamă, România, pentru a nu-şi pierde privilegiile de stat independent: preşedinţie, premier, parlament, guvern, miniştrii, ambasadori şi atât de multe funcţii stipendiate de la buget. Toate aceste sinecuri de stat ar dispărea dacă Republica Moldova s-ar uni cu România, aşa că e preferabil de către politicienii basarabeni să le inducă în mintea tinerilor un vinovat doar extern: Rusia. Când vor ieşi cu sutele de mii tinerii pe străzi împotriva clasei politice corupte şi ineficiente de la Chişinău, numai atunci se va face unirea Republicii  Moldova cu România.

Ionuţ Ţene