După ce s-a bronzat câteva săptămâni la Palm Beach, transmiţând românilor, lăsaţi în ploaia rece de acasă, urări relaxate de Sfântul Nicolae din ţara protestanţilor USA, Klaus Iohannis se reîntoarce în ţară şi anunţă demagogic participarea la manifestările de la Timişoara, ocazionate de împlinirea a 25 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. A nu ştiu câta oară timişorenilor le place să fie minţiţi şi înşelaţi de noii preşedinţi ai ţării. La unii cred că a şi început să le placă să le fie înşelate aşteptările, pentru că poate beneficiile materiale ale livretului de revoluţionar acoperă umilinţele şi mincina. Nu e preşedinte din 1992 încoace să nu-şi înceapă mandatul cu o vizită „istorică”, de curtoazie la Timişoara, să-şi legitimeze începutul mandatului. Absolut toţi preşedinţii aleşi ai României, începând cu Ion Iliescu, continuând cu Emil Constantinescu şi Traian Băsescu au promis timişorenilor că vor face dreptate morţilor Timişoarei, că vom afla cine au fost teroriştii, că vor condamna real comunismul, vor aplica legea lustraţiei şi se va aplica punctul 8 de la Timişoara, ca foştii securişti comunişti să nu mai activeze în viaţa politică. Niciuna dintre aceste promisiuni nu s-au împlinit. Ion Iliescu a îngropat dosarul revoluţiei, Emil Constantinescu visa doar frumos, dar abia a înfiinţat CNSAS, care de fapt a compromis victimele securităţii comuniste, foştii deţinuţi politici, că ofiţerii DSS au trecut la secret sau în arhiva SIE; Traian Băsescu l-a pus pe fiul fostului torţionar comunist Tismeniţki, venit pe tancurile sovietice să implementeze regimul bolşevic, ca să condamne de formă şi doar teoretic comunismul în Parlament, iar acum Klaus Iohannis purcede la Timişoara să nu „pierdem ce am câştigat în 1989”, oricum am pierdut cam tot: ţară, economie, românii fugăriţi prin lumea întragă, Biserica atacată şi străinii ne dictează ce să facă Guvernul.

Dacă ar fi sincer Klaus Iohannis ar veni la Timişoara la sfârşitul mandatului să le spună ce a făcut concret pentru condamnarea comunismului, despăgubirea victimilor, deţinuţilor politici, legea lustraţiei, punctul 8 de la Timişoara, nu la început de drum să le promită timişorenilor vorbe frumoase şi goale ca preşedinţii precedenţi. Doar la legea lustraţiei Klaus Iohannis are o problemă, dacă s-ar aplica mâna sa dreaptă, fostul şef SIE şi membru CC al UTC, tov. M.R.U. ar fi primul care ar trebui să plece din politică. Dacă ar fi sincer anticomunist Klaus Iohannis ar trebui la Timişoara să-l întrebe public pe socrul său dacă a fost şeful securităţii comuniste din Sibiu înainte de 1989 şi prieten cu Nicu Ceauşescu, iar pe membrii fondatori din conducerea Forumului German dacă la 23 decembrie 1989 erau informatori ai temutului aparat represiv în frunte cu prietenul său Hans Klein, descoperit ca „securist” de CNSAS? Dacă preşedintele ales nu va pune public astfel de întrebări chiar a mers degeaba la Timişoara, doar să-i înşele pe timişoreni ca foştii preşedinţi ai ţării, adulaţi la început şi huiduiţi la sfârşit că i-au minţit pe locuitorii oraşului de pe Bega. A câta oară se mai lasă înşelată Timişoara?

Ionuţ Ţene