Nicolae Ceauşescu posibil tânăr legionar!

Zilele acestea presa a explodat în urma unui interviu al istoricului Alex Mihai Stoenescu către Dan Andronic în care susţinea că tânărul Nicolae Ceauşescu a mers cu fratele său la câteva şedinţe de cuib ale legionarilor în anii 30. Pentru a fi credibil istoricul Alex Mihai Stoenescu, care a fost şi colaborator al Securităţii, susţine că însuşi dictatorul i-a confirmat poetului Adrian Păunescu legătura sa trecătoare cu Mişcarea Legionară. Adrian Păunescu, poetul i-a povestit istoricului cum a aflat chiar de la Nicolae Ceauşescu că fostul dictator a avut un frate în Mişcarea Legionară. „Ceauşescu avea un frate în Mişcarea Legionară şi a fost dus pe la vreo trei manifestaţii şi şedinţe. Păunescu mi-a confirmat, de fapt, lucruri pe care le ştiam.”, a relatat Alex Stoenescu. Fostul dictator care a condus România, în timpul regimului comunist, se considera, chiar, „expert” în istoria Mişcării Legionare. „ I-a atras atenţia lui Păunescu că este o diferenţă între Mişcarea Legionară a lui Codreanu şi Mişcarea Legionară a lui Horia Sima”, a adăugat istoricul. Acesta a mai relatat că cel care ştia de „vizitele” la întrunirile legionarilor era fostul ministru de Interne Alexandru Drăghici, cel care a fost îndepărtat din funcţii şi degradat, odată cu ascensiunea lui Nicolae Ceauşescu la putere.

„Ştirea” e o ciorbă informatică reîncălzită. Prima dată am aflat că Nicolae Ceauşescu a cochetat cu Mişcarea Legionară în anii 80 de la Radio Europa Liberă, postul de radio finanţat de CIA, pentru a-l diaboliza pe dictator în faţa cercurilor democratice aruncând pe piaţă ideea că Ceauşescu a fost legionar în tinereţe, astfel explicându-se derapajele sale naţionaliste. În memorialistica membrilor familiei Ceauşescu de după 90 şi publicată nu a fost niciun secret că fostul dictator avea un frate Florea membru al unui cuib legionar care îl frecventa şi viitorul dictator. Familia lui Nicolae Ceauşescu era implicată în politică. Andruţă Ceauşescu din Tătărăi-Scorniceşti, tatăl dictatorului, îşi exersează şi potenţialul de-a fi ales la liberali. Căci Andruţă făcuse politică liberală, după cum declară fiul său Nicolae cadriştilor partidului în 1945. Şi nu era ceva de lăudat, în locul lui, cu asta. Nea Andruţă a fost liberal, confirmă Constantin Neacşu, fost primar în Scorniceşti. Din amintirile de familie, Emil Bărbulescu a aflat că bunicul său a fost, scurtă vreme, chiar primar liberal. După el a venit unul Neamţu, ţărănist care avea Primărie în casă. Se pare că microbul politicii stăruia în familia Ceauşeştilor, căci şi al cincilea născut, Florea, viitorul ziarist la oficiosul partidului comunist, făcuse politică în tinereţe. Tocmai la legionari, fapt specificat de asemenea de Nicolae Ceauşescu în prima sa fişă de cadre. „În toate momentele, Florea a făcut notă discordantă, ştie Constantin Neacşu. Era foarte tânăr, convingeri nu putea să aibă, iar pătimaş n-a fost nici în credinţa comunistă. A vrut să-i facă în necaz lui Nea Andruţă şi să fie altfel decât ceilalţi. Aici au fost foarte mulţi liberali şi puţini legionari. Dar au fost şi comunişti.”

În lagărul de la Târgu Jiu din perioada antonesciană comuniştii erau închişi de-a valma cu legionarii. Ceauşescu şi-a înşuşit elemente din doctrina legionară care a început să le folosească în simbolistica sa naţionalistă din anii 70/80. Ideea unui naţionalism voievodal, viziunea unei Românii autohtone etnocentriste, ca o redută asediată de străini şi un spirit militarizat de la pionieri la organizaţiile UTC şi PTAP le-a preluat de la Mişcarea Legionară. Era un naţionalism fără Hristos, dar să nu se uite că în anii 70 Ceauşescu a permis redeschiderea mănăstirilor ortodoxe şi chiar construcţia unora noi ca cea de la Sâmbăta de Sus, ctitoria lui Constantin Brîncoveanu. În România nu s-au închis bisericile ca în Albania sau Bulgaria şi nu a fost prigoana religioasă de tip ateist ca-n Serbia, Cehia sau RDG. Sigur că a şi dărâmat biserici, dar acestea le-a pus pe seama sistematizării Bucureştiului după ideile sale arhitecturale megalomanice. Totuşi, Ceauşescu a avut frică de Dumnezeu, pentru că şi-a îngropat părinţii cu un sobor de preoţi şi petrecea Crăciunul şi Paştele, e adevărat pe ascuns de ochii publicului, în stilul tradiţional românesc. Lui Elena Ceauşescu i-a interzis să meargă la mănăstirea Frăsinei ca să nu încalce blestemul muntelui pe care nu a mai urcat picior de femeie de 300 de ani. Mistica naţionalistă a lui Ceauşescu avea ceva din ideologia legionară, dar descărnată de credinţa creştină şi Hristos. Ceauşescu dorea să creeze omul nou care semăna în multe privinţe cu tânărul luptător naţionalist neînfricat descris de CZ Codreanu în „Pentru Legionari”. Ceauşescu i-a protejat după 1965 pe mulţi tineri legionari, care i-au recunoscut puterea şi au colaborat cu Securitatea. Chiar dacă în tinereţe Ceauşescu a trecut pe la şedinţele unor întruniri legionare la care participa fratele său şi chiar dacă a preluat unele elemente din doctrina naţionalistă legionară şi le-a pus în practică, mai ales în anii 70 şi 80, totuşi să nu uităm că Nicoale Ceauşescu a murit ucis de o clică kgb-istă, e adevărat demn, dar cântând ca un comunist Internaţionala, nici măcar Tricolorul, Imnul de Stat al României de atunci.

Ionuţ Ţene