Papa Francisc s-a întâlnit, la Havana – în Cuba, (în contextul călătoriei sale apostolice în Mexic, între 12-17 februarie 2016), cu Patriarhul Kirill al Moscovei și al întregii Rusii. Întâlnirea a fost un eveniment istoric, fără precedent în istoria Bisericii recente. La încheierea colocviului, de peste două ore, Sfântul Părinte Francisc și Patriarhul Kirill au semnat o Declarație comună privind ”relațiile reciproce dintre Biserici, problemele esențiale ale fraților noștri și perspectivele de dezvoltare a civilizației umane”. Declaraţia, structurată în 30 de puncte, pune în evidență lupta comună pentru pace, pentru o ideologie creștină – în special familia înțeleasă ca uniune între un bărbat și o femeie și sacralitatea vieții umane, pentru apropierea între cele două confesiuni surori, cea catolică și cea ortodoxă, afirmând că ”nu suntem concurenți, ci frați”.

Se poate spune că este cu adevărat un pas înainte pe care Biserica creștină din întreaga lume îl face, acum, într-un moment istoric în care se pune tot mai mult problema afirmării credinței creștine în societate și, în particular, în societatea europeană care nu-și mai recunoaște rădăcinile creștine. Focarele de conflict, de război, din lume, ne pun astăzi împreună mai mult decât oricând, ele sunt realităţi pe care nu le putem neglija” – a afirmat Ierarhul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, oferind şi o poziţie oficială asupra evenimentului, pe care o redăm mai jos:

”Întâlnirea dintre capul Bisericii Catolice, Sfântul Părinte Papa Francisc, şi cel al Bisericii Ortodoxe Ruse, Preafericitul Părinte Patriarh Kirill al Moscovei şi al Întregii Rusii, reprezintă împlinirea unui vis de aproape o mie de ani. Doi fraţi care se regăsesc după multă vreme şi se îmbrăţişează cu bucurie, privind mai mult spre responsabilitatea lor de păstori care-i uneşte în faţa problemelor unei societăţi care se îndepărtează de credinţă şi generează focare de război, decât spre o istorie trecută cu valenţele ei pozitive şi negative care dezbină. Nu putem zidi unitatea în prezent privind numai spre trecut. Avem datoria să păstrăm tradiţia trecută actualizând-o momentului prezent şi pregătind un viitor mai bun. Aceasta cere caritate, milostivire şi iertare.
„Două ore în care am discutat ca fraţii”, spunea Sfântul Părinte Papa Francisc după această întâlnire istorică, cu o covârşitoare importanţă ecumenică. Au apărut, însă, voci care, citind Declaraţia comună semnată la Havana, puneau întrebări de tipul: „Şi cu ce ne-am ales?”, „Concret, ce vom primi?” sau „Acum, ce se va întâmpla?”. Asemenea întrebări sunt justificate pentru persoane care nu au încredere în păstorii lor sau nu trăiesc credinţa creştină cu spirit profetic-vizionar. Arhiepiscopul Claudio Gugerotti evalua momentul istoric de la Havana spunând: „Îmbrăţişarea fraternă reprezintă mult mai mult la nivel spiritual decât o declaraţie comună pregătită cu câteva zile înainte”.
Referitor la Bisericile Greco-Catolice, la care se referă articolele 25, 26 şi 27 din Declaraţia comună semnată la Havana, prima caracteristică importantă este afirmarea dorinţei de reconciliere cu comunităţile ortodoxe corespunzătoare. Cât priveşte metoda „uniatismului”, se reia ad literam declaraţia finală a documentului de la Balamand din anul 1993. Prin urmare, nu este o noutate în cadrul relaţiilor ecumenice. Dacă „uniatismul” astăzi nu mai reprezintă un mijloc de intrare în comuniune cu altă Biserică, trebuie găsită altă metodă. Dar, este clar afirmat, în continuare, dreptul comunităţilor bisericeşti greco-catolice „de a exista şi de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a satisface nevoile spirituale ale credincioşilor lor, căutând, în acelaşi timp, să trăiască în pace cu vecinii lor”.

Privitor la situaţia Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, Ahiepiscopul Major Sviatoslav Şevciuc şi-a exprimat poziţia oficială.
În rezumat, chiar dacă problemele nu se rezolvă printr-o îmbrăţişare, faptul de a-l privi cu bunăvoinţă şi cu un zâmbet pe fratele tău, cu care nu te-ai întâlnit de o mie de ani, reprezintă, pe plan spiritual, un mare pas pentru Biserica creştină, „pentru ca toţi să fie una”, după cuvântul Domnului” a declarat PS Florentin CRIHĂLMEANU, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla.

NapocaNews