Toamna aleargă în galop
Visurile revărsate-n torente
peste inimi frânte, peste iubiri de-o vară
Toamna aleargă cal sur
în colții reci și țepoși ai soarelui
fluviile sufletului s-au deschis
precum porii în prima noapte de dragoste
precum buzele cerului după secetă și singurătate
Caii aleargă un râu năvalnic
prin porțile hidrocentralei
turbinele dragostei macină frunze
și moara cuvinte îngălbenite de vreme
Caii aleargă stepa în tabloul din garsonieră
Și ploaia trezește tăcerea ferestrelor
Seara înainte ca soarele să stingă lumina
Șoapte se aud cum bat la ușă așteptarea
Și mânzii tăvălesc iarba culcată de amintirile
unei femei frumoase
Ionuț Țene
