Un studiu realizat de patru cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca pune serios în discuție bazele învățământului românesc. 

Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu poate fi acceptată. Totodată, aproximativ unul din trei dascăli nu vrea să aibă de a face cu persoane de etnie romă sau din comunitatea LGBT, iar 31,6% dintre profesori cred că uneori ”bătaia e ruptă din Rai”. Sunt rezultatele studiului „Educație pentru democrație în școlile din România”, realizat de cercetătorii Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subțirică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Specialiștii universității din Cluj-Napoca au intervievat 1427 de profesori din România, de la care au încercat să afle care sunt părerile lor în legătură cu aspecte sau teme de actualitate.

Rezultate, pe scurt: 

  • Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare.
  • Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.
  • Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic.
  • Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.
  • Școlile din rural tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional

Profesorii nu au încredere în sistemul politic din România. 

87% din totalul profesorilor apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România. Pe de altă parte, trebuie observat că 45% dintre profesori acordă aceleași calificative pozitive (foarte bine sau bine) scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor. Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind o proiecție pozitivă, același procent ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de legea religioasă (care ar presupune lipsa partidelor politice și absența mecanismelor electorale). Un alt aspect surprinzător este că în rândul profesorilor tineri, cu vârste până la 35 de ani, se regăsesc, comparativ, cele mai ridicate procente de respondenți care ar aprecia pozitiv aceste alternative nedemocratice.

Instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt : armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%). Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19 % în Guvern.

NapocaNews