Consiliul UE a adoptat în 2017 decizia prin care este înființată oficial armata comună a Uniunii Europene, structură care va funcționa sub numele PESCO (Cooperare Structurată Permanentă) și în cadrul căreia vor fi desfășurate proiecte comune în domeniul apărării. România și alte 24 de state europene, printre care Germania, Ungaria, Franța, Irlanda și Spania, fac parte din PESCO și vor colabora pentru dezvoltarea capacităților de apărare, potrivit Comisiei Europene (CE). Posibilitatea înființării unei armate comune la nivelul UE a fost inclusă în articolul 42 al Tratatului de la Lisabona, însă până acum a rămas doar la stadiul de proiect. Germania, Franța, Italia și Belgia au insistat în repetate rânduri pentru integrarea structurilor militare ale statelor membre, însă Marea Britanie, principala forță militară din Europa, s-a opus proiectului. Parlamentul European a aprobat în iulie anul acesta înfiinţarea unui Fond European de Apărare începând cu 2019, pentru dezvoltarea capacităţilor militare ale statelor membre şi promovarea independenţei strategice a Uniunii Europene, informează AFP. „Dotarea UE cu o autonomie strategică nu mai este un subiect tabu. Aceasta se concretizează odată cu lansarea unei adevărate politici industriale europene în materie de apărare”, şi-a exprimat satisfacţia europarlamentara franceză Francoise Grossetęte, membră a Partidului Popular European (PPE), raportoarea în acest dosar. Programul aprobat de europarlamentari în sesiune plenară, este finanţat cu 500 de milioane de euro pentru perioada 2019-2020.

Într-un discurs la Sorbonne, Emmanuel Macron spunea: „La începutul decadei următoare, Europa trebuie sa formeze o forţă de intervenţie comună, un buget de apărare comun şi o doctrină comună de acţiune“. Anul trecut, Jean-Claude Juncker, unul dintre vechii promotori ai armatei europene, îşi încheia un discurs astfel: „O Uniune Europeană a Apărării şi Securităţii va ajuta la protejarea Uniunii noastre, ceea ce este exact ce aşteaptă cetăţenii UE“. Angela Merkel a sprijinit deschis într-un interviu recent pentru un cotidian german propunerea lui Macron afirmând foarte clar: „Sunt în favoarea propunerii preşedintelui Macron pentru iniţiativa unei forte de intervenţie comună“, anulând astfel temerile europenilor de o lipsă de entuziasm german pentru un proiect militar comun. Armata Uniunii Europene va fi credibilă și operativă doar atunci când nu va fi un instrument al marilor puteri sau al eurocrațiilor de la Bruxelles. De aceea structura de comandă a acestei armate europene comune trebuie să fie într-o țară din estul european, care este la frontiera cu situația instabilă din Turcia și Orientul Mijlociu, precum și ca o forță de descurajare a unei reacții imprevizibile din partea unei țări instabile de la răsărit. Vorbeam zilele trecute cu un expert în problema militară și IT, care îmi exprima frustrarea că România nu are un sediu al unei agenții europene. Chiar și Agenția Europeană a Medicamentului care a părăsit Londra în urma Brexit-ului, nu a ajuns la București, ci la Amsterdam, ca să se satisfacă interesele olandezilor. Agenția europeană a pescuitului este la Vigo în Spania, Frontex în Polonia sau Agenția de protecția rețelelor informatice în Grecia. Și lista continuă. România a fost ignorată de Bruxelles în repartizarea unei agenții europene. Pe surse am aflat că există intenția ca o parte din structura de comandă a noii armate europene (statul major) să fie amplasată în România, posibil la Cluj-Napoca, un centru urban inter-conectat la Europa și cu un aeroport militar operativ la Câmpia Turzii. România are o tradiție militară puternică, fiind o țară de frontieră, iar armata noastră de profesioniști s-a făcut remarcată în Angola, Bosnia, Kosovo, Irak sau Afganistan.

Înființarea armatei europene poate fi o șansă pentru România care poate găzdui structura de comandă a acesteia. În ultimii ani, România a fost umilită de Bruxelles, iar găzduirea statului major militar european în țara noastră ar putea fi o reparație morală și un mod eficient de apărare a continentului nostru. Alianța nord-atlantică nu mai este suficientă să ne apere interesele, iar armata europeană este o completare a securității comune.

Ionuț Țene