La finalul celei de-a doua conflagrații mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumați peste 1.300 de militari de mai multe naționalități – români, unguri, germani, ruși, austrieci, italieni și sârbi – și că Oficiul Național pentru Cultul Eroilor nu a emis, începând din 2004, vreun aviz pentru intervențiile efectuate în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului, precizează Ministerul Apărării Naționale într-un răspuns transmis la o solicitare AGERPRES. Precizarea vine în contextul celui mai recent scandal, după profanarea crucilor mormintelor ostașilor români de către extremiști maghiari.

În răspunsul transmis de MApN se precizează că, la sfârșitul Primului Război Mondial, cultul eroilor a devenit o datorie morală a statului român, o responsabilitate pe care România și-a asumat-o și prin semnarea Tratatelor de la Versailles (secțiunea a II-a, articolele 225 și 226) și St. Germaine en Laye, care prevedeau, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor foste beligerante – inclusiv mormintele prizonierilor și internaților civili morți în captivitate -, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Potrivit sursei citate, „urmare a unei ample activități de centralizare, efectuată de Societatea „Mormintelor Eroilor Căzuți în Război”, în perioada 1926-1927, a luat ființă și Cimitirul eroilor de la Valea Uzului, aici fiind reînhumați circa 900 de morți de război, de mai multe naționalități, alături de cei aproximativ 350 de militari austro-ungari înhumați, inițial, în anul 1917.

În document se mai precizează că, la finalul celei de-a doua conflagrații mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumați peste 1.300 de militari (români, unguri, germani, ruși, austrieci, italieni și sârbi) căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial.

NapocaNews