Partidul de Extremă Dreapta din Ungaria, Mi Hazánk, a amplasat în Parlamentul Ungariei, în 30 august, o statuie a lui Miklós Horthy. Ministerul Afacerilor Externe din România susține, în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO, că „revizionismul istoric și extremismul sunt incompatibile cu valorile democrației, împărtășite de toate statele Uniunii Europene”.

„Este obligația fiecărui stat să adopte măsurile și demersurile concrete necesare pentru implementarea angajamentelor internaționale de combatere a antisemitismului, a negării și distorsionării Holocaustului, dar și a xenofobiei sau radicalizării, în toate formele de manifestare, să acționeze prompt și ferm pentru descurajarea sau sancționarea oricărei acțiuni antisemite.ADVERTISING

În România există un cadru juridic comprehensiv, care nu permite astfel de acțiuni de glorificare a unor persoane responsabile pentru atrocitățile din perioada Holocaustului. Angajamentul statului român în privința prevenirii și combaterii antisemitismului este reflectat inclusiv în Strategia Naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură (adoptată la 13 mai 2021) şi în Planul de acţiune pentru implementarea acestei strategii.

MAE respinge ferm orice tip de intoleranță, idei și conduite antisemite sau extremiste și reiterează importanța respectării diversității, incluziunii, a drepturilor și libertăților fundamentale, condiții esențiale ce constituie fundamentul unei societăți democratice moderne. Revizionismul istoric și extremismul sunt incompatibile cu valorile democrației, împărtășite de toate statele Uniunii Europene”, a precizat MAE, la solicitarea STIRIPESURSE.RO.

Statuia liderului antisemit maghiar a fost ridicată în biroul parlamentar al Dórei Dúró, vicepreședinte al Adunării Naționale. Partidul a depus, de asemenea, o propunere de rezoluție în fața Camerei pentru ca aniversarea celei de-a doua decizii de la Viena privind întoarcerea Transilvaniei de Nord să fie „ziua întoarcerii”. La inaugurarea statuii, Dóra Dúró a numit-o unul dintre cele mai „mari eșecuri din ultimii treizeci de ani să ne amintim că munca guvernatorului Miklós Horthy ca om de stat nu este tratată într-un mod demn de către statul maghiar”.

La conferinţa de presă de dinaintea evenimentului, vicepreşedintele Mi Hazánk, Előd Novák, a lăudat „performanţa economică impresionantă” a lui Horthy şi „efervescenţa culturală” a epocii. Potrivit partidului Mi Hazánk, Horthy poate fi criticat, dar rezultatele sale nu pot fi contestate, informează agenţia de presă hvg.

Partidul Mi Hazánk a atacat rând pe rând rivalii politici în cadrul evenimentului. Partidul lui Viktor Orban, Fidesz, potrivit liderului partidului László Toroczkai, se autointitulează un partid naţionalist, însă ignoră problema Horthy şi Trianonul.

În discursul său, Toroczkai a făcut o paralelă între perioada dintre cele două războaie mondiale şi perioada de acum, deoarece consideră că situaţia actuală din lume este asemănătoare cu cea de atunci: atunci făcea ravagii gripa spaniolă, acum coronavirusul, au fost conflicte atunci şi acum a izbucnit alt război.

Potrivit liderului Mi Hazánk, în ultima sută de ani se pot distinge trei epoci majore în Ungaria: epoca Horthy, epoca Kádár şi în prezent epoca Orbán. Potrivit evaluării sale, era Orbán este cu mult în urma erei Horthy în ceea ce priveşte indicatorii demografici şi economici.

Ziua de 30 august este o dată importantă în cercurile radicale naţionale maghiare, deoarece în această zi, în 1940, a avut loc Dictatul de la Viena, prin care România a fost silită să cedeze Ungariei Ardealul de Nord.

Miklós Horthy a condus Ungaria în perioada interbelică şi în cel de-al doilea Război Mondial, între anii 1920 şi 1944, fiind una din cele mai controversate figuri politice din istoria Ungariei. Acesta a avut o politică revizionistă după Tratatul de la Trianon și a fost aliatul nazistului Adolf Hitler, pentru a realiza visul Ungariei Mari; a avut o politică antisemită în timpul războiului, sute de mii de evrei fiind deportați. Au fost promovate legi care persecutau evreii, dar nu a dus o politică de exterminare a acestora decât spre sfârșitul războiului, când a permis deportarea evreilor în lagărele naziste.

Românii din Transilvania au suferit din cauza ocupaţiei horthyste, fiind înregistrate câteva masacre crunte. Au fost omorâţi inclusiv copii, femei, bătrâni. Mărturiile din satele Transilvaniei arată atrocităţi greu de imaginat. Aproape 1000 de locuitori ai Transilvaniei şi-au pierdut viaţa numai în perioada 1940-1941.

În toamna anului 1940, ca urmare a dictatului de la Viena, în mai multe localități din Ardealul de Nord realipit la Ungaria, trupe militare sau paramilitare maghiare au masacrat civili români, țigani și evrei, în intenția de a determina prin teroare un exod din populațiile conlocuitoare nemaghiare. Atrocități similare au avut loc și spre sfârșitul anului 1944. Printre cele mai cunoscute și bine documentate masacre sunt cele de la: Treznea, Ip, Ciumărna, Moisei, Aita Seacă, Sărmașu, Luduș, Turda, Nușfalău. Masacre au avut loc și în alte localități: Viseu de Sus – Dosu, Taului, Cerișa, Merca, Bretcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășad, Sântion, Coșniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Suciu de Sus, Țărin, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Ozd, Gădălin. Potrivit datelor oficiale, autoritățile horthyste i-au ucis, i-au schingiuit, i-au bătut și arestat pe cei din Ardealul de Nord. De asemenea, au existat profanări de morminte.

Mărturie de la invazia trupelor horthyste în Transilvania:

”Deodată, au răsunat împuşcături, ce deveneau persistente, se auzeau strigăte de groază, neliniştea şi neputinţa îşi dăduseră mâna, soldaţi înarmaţi se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moşnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat şi mai mult oamenii în sperieţi. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile şi, sub ameninţarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovaţi, care erau împuşcaţi, găuriţi cu baionete, conduşi spre locuri unde urmau să fie executaţi. Motivul? Erau români”, povestea muzicologul Octavian Lazăr Cosma, un om a cărui familie a fost măcelărită la Treznea, informează ADEVARUL.RO.

Au urmat apoi măcelul cumplit din satul Ip, atacat după Treznea. La Ip, ororile au fost şi mai mari. Oamenii erau torturaţi fără milă, spun martorii oculari şi mai apoi ucişi cu bestialitate. Unii martori spun că inclusiv copilaşi de 5 ani sau sugari au fost omorâţi. ”Inima îmi bătea tare, pentru că în momentele următoare am văzut cum criminalii i-au executat pe fraţii mei. În faţa casei, la câţiva metri de mine, au ucis-o pe sora-mea, Maria, de 18 ani, care a fost impuşcată în piept cu cartuşe dum-dum.

Fratele Mihai, de 8 ani, a fost împuşcat în burtă, iar surioara Ana, de 5 anişori, care, disperată, striga ‘Unde eşti, maică?!’, a fost secerată de gloanţele criminalilor. Fratele Viorel, de 11 ani, a vrut sa fugă spre grădină, însă soldatul care-l urmărea l-a împuşcat în cap. Pe surioara Paulina, de doar 11 luni, ‘bravii’ soldaţi unguri au sfârtecat-o cu baionetele în leagăn”, mărturiseşte Gavril Butcovan, un supravieţuitor din Ip, în cartea sa, ”O pagină de istorie scrisă cu sânge. Mărturiile unui supravieţuitor al masacrului de la Ip”, potrivit sursei citate.

Torturile au fost inimaginabile. ”Înainte de a fi executaţi, mulţi români au fost torturaţi, bătuţi, li s-au tăiat mâinile, nasul, urechile, limba, organele genitale, le-au fost scoşi ochii, femeilor le-au fost tăiaţi sânii şi gravidelor le-au fost scoşi feţii din burtă cu baionetele. (…) Doi bătăuşi duceau într-o desagă capul copilului Dumitru Bogza, împuşcat cu cartuşe dum-dum pe claia de gunoi, până i-a fost secţionat gâtul”, preciza Butcovan.

Măceluri au avut loc şi în satele Cerişa, Marca, Breţcu, dar şi în alte localităţi. Conform datelor oficiale ale Secretariatul de Stat pentru Naţionalităţi, în perioada 1940-1941, au fost omorâte 919 persoane în zona ocupată de armata horthystă. Pe lângă români au mai fost ucişi evrei şi etnici romi.

NapocaNews