Artistul plastic Liliana Nimigeanu a intrat în lumea artei recunoscute, cu un vernisaj de debut, intitulat ”Nostalgii”. Vernisajul s-a desfășurat vineri, 16 septembrie, începând cu ora 12.00, la sala de expoziții Galeria”Steaua” de pe str. Universității nr. 1. La eveniment au participat un număr mare de iubitori de artă, scriitori, critici literari, pictori și teologi. Galeria ”Steaua” a fost neîncăpătoare.

Scriitoarea și criticul literar, Irina Petraș, președintele Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, a deschis vernisajul, susținând promovarea acestei galerii de artă în lumea culturală a Clujului, ca reper pentru artiștii locali și scriitori, un loc de întâlnire creator.

Prozatorul, istoricul și redactorul șef al revistei ”Steaua”, Ovidiu Pecican a subliniat importanța acestui debut al artistului plastic, Liliana Nimigeanu, care ne oferă, prin tablourile sale, o perspectivă plină de culoare a spațiului clujean și transilvan. Florile și casele din Ardeal, pictate de Liliana Nimigeanu, au preluat culorile specifice locale. De lângă biroul de lemn masiv al marelui poet, A.E. Baconschi, fost redactor la ”Steaua”- autorul volumului de versuri ”Fluxul memoriei”- Ovidiu Pecican a invitat intelectualii clujeni să pariticipe la astfel de întruniri artistice și culturale, pentru ca orașul nostru să revină la emulația artistică de odinioară.


Cred că vernisajul ”Nostalgii” al Lilianei Nimigeanu reprezintă o retrospectivă a unei toamne melancolice, trecătoare și perene, în același timp. Vernisajul debut, cu titlul ”Nostalgii” este comprehensiv, cu peisajul unei toamne ”nebun de frumoase la Cluj” (Horia Bădescu), dar în concordanță cu sufletul revelator al artistului plastic Liliana Nimigeanu. Casele satului ardelean și bogăția expresivă a florilor din tablourile expuse, care explodează în culori, chiar direct în ochii privitorului sunt încărcate de nostalgia unei ”eterne reîntoarceri” a mitului inițial, a iubirii pierdute, și recuperate prin geniul artei. Liliana Nimigeanu, prin această expoziție, își ia zborul spre cer din cuibul reprezentării artistice a soțului, marele pictor Viorel Nimigeanu, de la care a preluat emoție, culoare, stil și pasiune în artă, pentru a se putea reconstitui, pe modelul învățat temeinic, pe o altă treaptă a unei originalități căutate, dar nu forțate, care se dorește o originalitate firească și nu căutată dinadins. Albastrul caselor satului tradițional nu este ”de Voroneț”, ci au paloarea senină ancestrală a dimineților someșene. Este de fapt noul albastru al Lilianei Nimigeanu, un ”albastru solar de Cluj”.

Pictorița observă cu atenție preajma și o reconstruiește prin filtrul propriului suflet sensibil și invadat de o explozie de emoții, care, mai apoi, se transferă pe pânză cu forța unei expresivități, care inundă și cotropește sălbatic preajma. Liliana Nimigeanu își caută cu febrilitate și îndârjire propria expresie, între arhetip și avangardă temperată, în lumea frumoasă și, în același timp, extrem de concurențială a artei. Irișii, macii și floarea soarelui o reprezintă pe Liliana Nimigeanu. Sunt darurile ei oferite lumii. Florile reprezintă cartea de vizită a unei expresii interioare puternice, care se vor dăruite lumii imanente, dar mai ales reprezentărilor transcendente. Tabloul, în care o fată stă îngenunchiată în fața unei imense cruci acoperite de nori înroșiți de furtuni solare și electrice, este un adevărat ”ars amandi” al Lilianei Nimigeanu, care se redescoperă și revelează cu emoție, îndrăzneală și smerenie, în fața tainei artei, care se dăruiește reflectată doar din duhul creației eterne.

Ionuț Țene