Cu ceva ani în urmă, într-o dimineata geroasa de iarna, mai exact intr-o zi de 6 ianuarie – de Boboteaza, primeam si eu „botezul Occidentului”. Plin de nădejde, speranță si optimism porneam pe un drum nou si necunoscut, fascinat ce-i drept, vorba camaradului Ionuț Țene – de „luminile luciferice ale Occidentului”. Care între timp a devenit si Colectiv…nume ce ma duce cu gândul la CAP-urile noastre din vremea „cârmaciului Nicolae”. Pentru multi dintre noi, fascinatia lumii occidentale, este precum fascinația șarpelui. Ne hipnotizează! Noroc ca luasem cu mine „antidotul”, primit înainte de plecare, de la duhovnicul meu din Cluj Napoca – Parintele Gheorghe Braica. Si anume – „Cristi te rog sa păstrezi permanent acolo in străinatate legătura cu Biserica…cu Hristos. Altfel vei fi pierdut”. Daca ati sti cata dreptate a avut Părintele Braica. Departe de casa, de familie si de cei dragi, doar Biserica lui Hristos poate alina dorul ruperii de locul si de persoanele apropiate noua. Acolo speranta se regaseste in versurile marelui nostru poet Martir si Marturisitor, Radu Gyr – „Ne vom intoarce intr-o zi, Ne vom întoarce neaparat”.
Contactul cu lumea noua si diferita in care ai aterizat, este o combinatie ciudata de frica si de exaltare in acelasi timp. Am trait exact aceleasi sentimente si stari sufletesti, pe care le descrie Ion Ioanid in cartea sa „Inchisoarea noastra cea de toate zilele”, in momentul in care ajunge pentru prima data in Elvetia, pe aeroportul din Zurich. Un consum mare de adrenalina. Frica de necunoscut amestecata cu dorinta nestavilita de a descoperi, de a exploata noi orizonturi. Caci tot inegalabilul nostru Radu Gyr ne spune – „Adevaratele infrangeri sunt renuntarile la vise”. Luxemburgul pe care-l cunoscusem cu putin inainte in calitate de turist, de data aceasta m-a primit sobru, capricios, cu vremea si felul lui mohorat. Era ca un fel de avertizare…cum este vremea pe aici, asa sunt si oamenii. Si lumea ! Distanti si reci ca frigiderele…un fel de frigero-Lux. Se spune ca pe aici pana si praful trebuie sa stea fix in boloboc. Adica o perfectiune obositoare. Desigur civilizatia, cultura, bunastarea si dezvoltarea economica specific occidentale, au fost construite cu mari eforturi, munca, seriozitate, dar si cu numeroase cuceriri. Si nu au fost doar cuceriri tehnico-stiintifice, ci au fost si numeroase cuceriri teritoriale. De unde s-au servit secole de-a randul, precum te servesti la un bufet suedez – singuri si fara limite ! Bogatiile te fac bogat, nicidecum saracia si nevoile. Toate marile puteri si imperii coloniale din trecut, stau azi la baza imbuibarii multor state din Occident si de pretutindeni.
Nu insa si in cazul micuțului Luxemburg, care a stiut sa jongleze intre marile puteri, precum un artist pe sarma. Marele Ducat al Luxemburgului, este consemnat prima data in istorie, înca din antichitate, cand pe locul actualului oraș Luxemburg a fost fondata o fortareata romană. Asadar la baza ar fi o moștenire latină. Istoria mai recenta incepe in anul 963, odata cu constructia Castelului Luxemburg. Fortăreața în jurul careia s-a dezvoltat treptat orasul Luxemburg de azi. In anul 1354 Comitatul Luxemburg este ridicat la rangul de Ducat. Iar mai recent, in anul 1957, Luxemburgul devine unul dintre cele 6 state fondatoare a Comunitatii Economice Europene, respectiv Uniunea Europeana de azi. In prezent, Luxemburg alaturi de Frankfurt si Londra sunt importante centre financiar-bancare ale Europei. Banca Central Europeana si Bank of China sunt printre cele mai importante banci care dau de aici „ora exacta”. De asemenea mai multe organisme europene își au sediul in Luxemburg.
Capitala Luxemburg este azi o metropola financiara prospera, cu o economie puternica si o forta de munca internationala si multilingva. Un oras si o tara cosmopolita. O tara care numara peste o jumatate de milion de locuitori. Orasul Luxemburg are o populatie in jur de 122.000 de persoane, dintre care 70% sunt straini proveniti din peste 160 de tari diferite. Cei mai multi sunt portughezi, spanioli si italieni. Adica un fel de Babilon etnic, iar dupa libertinajul cu privire la „ratacirile sau derapajele de gen” – un fel de Sodoma si Gomora a lumii moderne. Daca conform „corectitudinii politice” avem o bio-diversitate sexuala, atunci bineinteles avem si o diversitate lingvistica. In Luxemburg exista 3 limbi oficiale – luxemburgheza, franceza si germana. Engleza este de asemenea vorbita pe scara larga. Iar din urma vine puternic pe turnanta politico-demografica…limba araba ! Tic – Tac ! Clepsidra demografica se scurge încet si sigur…
Cu numeroase parcuri si spatii verzi, cu o infrastructura bine pusa la punct, Luxemburgul se numara printre orasele cu cea mai buna calitate a vietii din lume. Tara se poate lauda cu numeroase monumente istorice, in jur de 60 de muzee, sali de concerte, teatre si cinematografe moderne. Exista de asemenea vechi si frumoase Biserici, care din pacate majoritatea sunt inchise sau uitate. La fel ca si Credinta Crestina ! Desi se face caz de moralitate, trăim intr-o lume complet imorala! Unde rațiunea inlocuieste Credinta! Corigenta vietii spirituale de aici, este contrabalansata oarecum de numeroase servicii de buna calitate. Luxemburgul are un excelent sistem organizatoric medical, completat de un sistem eficace de securitate sociala. Sistemul public de învățământ este gratuit, dar exista si scoli private cu plata. De asemenea din anul 2020, transportul in comun este gratuit pentru toata lumea in intreaga tara. Agricultura se bazeaza in general pe mici ferme familiale. Cam ceea ce spune pe la noi Calin Georgescu! Legăturile comerciale si financiare sunt in special cu Belgia, Olanda, Germania si Franta. Cu o economie stabila, Luxemburgul prezinta o crestere moderata, inflatie si somaj redus.
Luxemburgul are cel mai mare PIB pe cap de bovină, pardon de locuitor din Uniunea Europeana. PIB-ul tarii, care este ca suprafața, cam cat judetul Cluj plus jumătate din judetul Salaj cu pruni cu tot…deci PIB-ul lor reprezinta 0,5 % din PIB-ul total al UE. Luxemburg – capitala serviciilor financiare a Europei, are cel mai mare salariu mediu pe ora – 47 de euro. „Moneda forte” a statului Luxemburg, o reprezinta pașaportul luxemburghez. Astfel cetățenii Luxemburgului au Acces Direct nu doar la talk-show-ul de la Antena 1, ci au acces direct fara viza in 172 de tari. Ceea ce face ca pașaportul luxemburghez sa fie al 6-lea din lume ca libertate de circulație, la egalitate cu Elvetia. Marele Ducat al Luxemburgului este o monarhie parlamentara constitutionala. Primul ministru este seful guvernului. Slava Domului ca cel actual este mai normal…precedentul era unul cu „volanul pe dreapta”. De aceea „teava de esapament” era mai mereu infundată…Guvernul detine puterea executiva, iar puterea legislativa aparține pentru 5 ani Camerei Deputaților. Marele Duce este seful statului, dar are doar drepturi formale…si un conac de vanatoare de vis in nordul tarii…plus o Ducesa înțeleaptă, frumoasa si cu frica de Dumnezeu.
Clima este temperata si deprimanta in acelasi timp. De tranziție intre cea oceanica si cea semicontinentală. Cu multa umiditate si vanturi puternice. Vanturi care au adus pe langa ploaie si o migrație tot mai crescândă de la an la an. Mirajul El Dorado-ului luxemburghez a atras si pe numerosi români. Conform Institutului National Luxemburghez de Statistica, anul acesta numărul de romani rezidenți in Marele Ducat al Luxemburgului, a ajuns la 6.828. Astfel romanii reprezinta din punct de vedere numeric, cea de-a saptea cea mai importanta comunitate straina rezidenta de aici. Din pacate sau din fericire…fiecare sa o ia cum doreste – suntem peste tot in lume !
Cu voia lui Dumnezeu am plecat in lume! Tot cu voia lui Dumnezeu ne-am facut cunoscuți prin străinătate! Si tot cu voia lui Dumnezeu ne vom întoarce într-o buna zi acasă! Faca-se Voia Ta, Doamne!
Cristian Ardeleanu