Distribuie articolul
Sistemul o duce bine și e solidar cu regimul pensiilor speciale. Magistratul care a menţinut controlul judiciar pentru Călin Georgescu susţine că acesta şi-a păstrat în campania electorală discursul referitor la liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu, pe care îl numeşte „erou” şi un „iluminat”, şi consideră că elogierea unor criminali de război în public şi efectuarea salutului nazist „nu pot fi privite ca simple manifestări de opinie, ci constituie un atac direct asupra valorilor fundamentale ale unei societăţi democratice”.
Judecătoria Sectorului 1 a dat publicităţii vineri motivarea deciziei luate cu o zi în urmă prin care un magistrat a respins plângerea depusă de Călin Georgescu împotriva măsurii controlului judiciar, informeaza Agerpres.Conform documentului transmis de instanţă, procurorii l-au pus pe Călin Georgescu sub control judiciar pentru săvârşirea a trei infracţiuni:

* iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; aderarea sau sprijinirea, sub orice formă a unui astfel de grup;

* promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepte sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;

* iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.

Judecătorul menţionează că există „o suspiciune rezonabilă” doar cu privire la infracţiunea de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepte sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Parchetul General îl acuză pe Călin Georgescu de şase infracţiuni, celelalte trei pentru care nu s-a cerut controlul judiciar fiind: instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată; comunicarea de informaţii false; fals în declaraţii în formă continuată.

Potrivit documentului din instanţă, faptele de care este acuzat Georgescu sunt mai vechi.

„Judecătorul va reţine că există o suspiciune rezonabilă doar cu privire la săvârşirea infracţiunii de promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovare, în public, de idei, concepte sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Astfel, în 20.10.2021, într-un discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, inculpatul pare să reproducă nu doar cuvintele, dar şi gesturile şi tonul mareşalului Ion Antonescu în discursul ţinut la Marea Adunare Legionară din 6 octombrie 1940, un exemplu în acest sens fiind: ‘Prin linişte şi credinţă, prin ordine şi unire, prin muncă şi iubire, cu Dumnezeu înainte’, iar la încetarea discursului inculpatul a efectuat salutul legionar/nazist”, spune instanţa.

Tot cu privire la această faptă, judecătorul reţine că Georgescu pare a-i elogia pe Corneliu Zelea Codreanu şi pe mareşalul lon Antonescu şi în cadrul unui interviu din iunie 2020.

În cadrul acestui interviu, Georgescu a făcut mai multe afirmaţii din care rezultă admiraţia şi susţinerea faţă de Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu, se menţionează în document.

Pe de altă parte, explică judecătorul, chiar dacă sunt fapte din anii 2020 şi 2021, Călin Georgescu pare a păstra acelaşi discurs şi în prezent, când, cu ocazia lansării campaniei sale electorale, a distribuit la data de 01.09.2024 un videoclip în care a menţionat că „acest mesaj al meu de astăzi nu este o campanie electorală, este o chemare”, făcând referire la Corneliu Zelea Codreanu, pe care îl numeşte „erou” şi un „iluminat”, care „nu dădea ordin, ci chema”, folosind astfel acelaşi tip de discurs de atragere a maselor de oameni: „Omul ăsta a făcut practic a treia unire. (…) A unit zeci de mii de oameni cu un singur ţel şi o singură vibraţie, identitatea naţională şi puritatea poporului român. Este fabulos, v-am spus, un iluminat”.

„De altfel, prin faptul că o persoană condamnată pentru crime de război, respectiv Ion Antonescu, este numită erou naţional şi se consideră că exemplul său ar trebui să fie urmat, se naşte în mod evident o suspiciune rezonabilă în sensul că inculpatul promovează cultul acestei persoane, independent că se identifică (doar) cu aceleaşi valori naţionaliste sau nu. În opinia judecătorului, prin afirmaţiile efectuate în spaţiul public enumerate în cele de mai sus, inculpatul pare a realiza exact ceea ce norma de incriminare doreşte să stopeze, respectiv de a discuta despre aceste persoane în sens apreciativ şi determinând societatea, încetul cu încetul, să uite atrocităţile comise sau la care au luat parte”, mai explică instanţa.

Magistratul adaugă că decizia Parchetului General de a clasa în iunie 2022 un dosar deschis pe numele lui Georgescu pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, „nu este de natură a contrazice existenţa unei suspiciuni rezonabile în prezenta cauză cu privire la aceeaşi infracţiune, iar situaţia de fapt reţinută în dosarul format în anul 2022 este una diferită de cea avută în vedere de procuror în prezenta cauză şi, indiferent de acest aspect,
argumentele unei soluţii de clasare nu au un caracter obligatoriu într-o cauză ulterioară, distinctă”.

Referitor însă la infracţiunea de iniţiere sau constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă a unui astfel de grup şi la infracţiunea de iniţiere sau constituire a unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, judecătorul consideră că, „la acest moment, nu există suspiciunea rezonabilă că inculpatul le-ar fi
comis”.

Cu toate acestea, judecătorul susţine că faptele de care este acuzat Călin Georgescu sunt unele grave, astfel încât va menţine măsura controlului judiciar.

„În ceea ce priveşte gravitatea faptelor reţinute în sarcina inculpatului şi pentru care se reţine existenţa unei suspiciuni rezonabile cu privire la
săvârşirea acestora, judecătorul reţine că activitatea infracţională pretins a fi fost desfăşurată de inculpat neagă drepturile şi libertăţile altor persoane pe criterii de apartenenţă naţională ori rasială, astfel că luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat respectă cerinţele de necesitate şi proporţionalitate. Chiar dacă în cazul acestui tip de infracţiuni nu s-au luat măsuri concrete în afara unor eventuale ordonanţe de renunţare la urmărirea penală în trecut, judecătorul menţionează că dreptul penal evoluează odată cu societatea şi cu percepţia acesteia asupra diverselor conduite ilicite. Astfel, este firesc ca, în contextul actual, în care divizarea societăţii este una tot mai mare, iar persoane sunt trimise în judecată sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de incitare la ură sau chiar şi negare a Holocaustului, persoane sunt acuzate că au un discurs agresiv la adresa evreilor şi nu numai, organele de urmărire penală să ia măsuri mai aspre pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică şi pentru a oferi un mesaj în sensul că gravitatea acestor fapte a crescut din ce în ce mai mult, iar societăţii trebuie să-i fie redat un climat de siguranţă, în care organele judiciare iau măsurile corespunzătoare pentru stoparea unor astfel de conduite”, transmite magistratul.

Totodată, judecătorul atrage atenţia asupra gravităţii deosebite a presupusei fapte comise de Călin Georgescu, „având în vedere cadrul istoric şi simbolistica regimului nazist, a cărui ideologie a stat la baza unor crime împotriva umanităţii şi a unor acte de genocid de o cruzime fără precedent”.

Elogierea unor criminali de război în public, indică judecătorul, indiferent de motivele pentru care Georgescu îi apreciază, precum şi efectuarea salutului nazist în public, „nu pot fi privite ca simple manifestări de opinie, ci constituie un atac direct asupra valorilor fundamentale ale unei societăţi democratice, bazate pe respect, toleranţă şi egalitate”.

„Atât concepţia societăţii asupra acestor fapte este una foarte importantă, cât şi numărul persoanelor care, în ultimul timp, au început să rezoneze cu astfel de discursuri de tip legionar şi să îşi expună admiraţia pentru mişcarea legionară şi pentru persoane condamnate pentru crime de război sau să îşi exprime în public concepţiile legionare, fasciste, antisemite etc. Judecătorul atrage atenţia că, în cazul acestor fapte, libertatea de exprimare şi libertatea religioasă nu pot prima într-un astfel de context. Tocmai având în vedere dorinţa generală ca istoria să nu se mai repete sub toate aspectele sale negative ce privesc crimele de război şi crimele bazate pe ură în general, legiuitorul a adoptat OUG nr. 31/2002, precum şi Legea nr. 157/2018”, mai spune judecătorul.

Pe de altă parte, magistratul arată că Georgescu este plasat sub măsura preventivă cea mai uşoară, fiind liber să se deplaseze, să lucreze, să-şi asigure existenţa, dar şi să-şi depună candidatura pentru funcţia de preşedinte al României.

NapocaNews