Distribuie articolul

Ion Nălbitoru: Domnul Puiu Răducan, la origini sunteți din Țepești, Vâlcea, spuneți-ne ceva despre copilăria dv, despre școala primară etc.

Puiu Răducan: Am avut cea mai frumoasă copilărie. Deși am plecat din sat imediat ce am împlinit 14 ani, niciodată nu m-am înstrăinat de sat. Deși au trecut foarte mulți ani de-atunci, trăirile copilăriei de la Țepești,  nu le pot uita. Poate când voi uita cum mă cheamă. Școala generală, primele 8 clase (am fost a doua serie de 8 clase, după seria de 7 clase), le-am făcut în satul natal. Am și acum același respect față de cei care m-au învățat carte și mi-au „rotunjit” caracterul. Și acum păstrez legătura cu familia Viorica și Emil Antonie, oamenii deosebiți despre care deseori spun că mi-au pus creionul în mână. N-am să uit niciodată dascălii mei din acea perioadă. Au fost și-mi sunt părinți spirituali.

Ion Nălbitoru: Vă mai este dor de plaiurile natale? Mergeți des la casa părintească unde să vă revedeți rudele, prietenii, colegii?

Puiu Răducan:  Anul acesta, în 28 iulie, am împlinit „primii 75 de ani” și m-am apucat să construiesc o căsuță  la Țepești. Cred că asta spune tot, despre cât de drag și cât dor îmi este de satul care m-a născut.

Ion Nălbitoru: Atunci vă urez să împliniți și „ultimii 75 de ani” de acum încolo!!! Care a fost ascensiune dv profesională? Vorbiți-ne despre studiile și serviciul dv.

Puiu Răducan:  am făcut: 8 clase la Scoala Generală Țepești; 3 clase la Grupul Școlar Energetic Craiova unde am învățat meseria de hidroenergetician pe care am practicat-o peste 40 de ani; 2 clase la Liceul Traian, Drobeta Turnu Severin, și altele 3 la Liceul Vasile Roaită din Râmnicu Vâlcea; 2 ani Școala de maiștri la Liceul Energetic tot din Râmnicu Vâlcea.

Sunt absolvent al Universității de Stat – Pitești, Facultatea de Mecanică și Tehnologie. Am absolvit Modulul pedagogic postuniversitar la aceeași universitate din Pitești. Aproape am terminat un doctorat la Academia de Științe a Moldovei. Sunt absolvent al cursurilor Academiei Britanice de Jurnalism.

Primii șase ani de la terminarea școlii de la Craiova, 1966-1969, i-am desfășurat la Severin. În anul 1975, la 1 august am venit în Râmnicu Vâlcea, la prima hidrocentrală care s-a construit pe râul Olt, apoi la hidrocentrala Dăiești de la punerea ei în funcțiune, până în februarie 1981 când am fost promovat din muncitor în maistru (fără școală), la hidrocentrala Brădișor de pe Lotru, unde am stat peste 32 de ani, până la pensionare. Până a pleca la Brădișor, am fost detașat cu un grup de colegi în județul Olt, la punerea în funcțiune a hidrocentralei Strejești.

De mult timp, peste 25 de ani, am intrat în rândul scriitorimii, am publicat peste 120 de cărți, am o editură, „Mircea cel Bătrân”, se numește, și o tipografie. Scrisul, editatul și tipăritul îmi ocupă acum, după pensionare (sunt un pensionar (NE)special), tot timpul. De altfel cred că un om care a muncit o viață, nu poate să stea degeaba.

Ion Nălbitoru: Ce v-a determinat să vă stabiliți la Olănești? Aerul de munte, de stațiune?

Puiu Răducan: Stabilirea la Olănești a fost și este o întâmplare. Locuiesc aici de peste 25 de ani.

Ion Nălbitoru: Când v-ați descoperit talentul scriitoricesc și când ați debutat?

Puiu Răducan: Talent scriitoricesc? Nu pot spune, alții s-o facă. Pot spune însă că am cărți prefațate de câțiva academicieni și alte mari valori ale literaturii române. Primele cărți au fost de poezie și au apărut la editura Daria din Craiova în urmă cu vreo 25 de ani. Ulterior au mai apărut altele de proză scurtă, romane, Antologii.

Ion Nălbitoru:  Ce v-a determinat să vă faceți editura „Mircea cel Bătrân”? Și de ce această denumire? Are o semnificație anume?

Puiu Răducan:  Pot să spun că am învățat o nouă meserie. Editura este din 2014. Ar fi prea multe de spus referitor la ce m-a determinat să fac așa ceva. Despre numele lui Mircea cel Bătrân dat editurii pot să spun că din respect, dragoste, iubire pentru domnitorul nostru care se odihnește la Cozia. Anul acesta când am fost la Chișinău la Sărbătoarea limbii române și Congresul Mondial Eminescologic, prilej cu care am lansat cartea „Mama noastră, limba română”, prefațată de d-nul acad. M. Cimpoi, la lansarea acestei cărți am început discursul cu următoarea frază: „Vin din țara lui Mircea cel Bătrân, în patria lui Ștefan cel Mare, nu co „năframă-n vârf de băț”, ci să vă prezint o carte despre limba română și poporul român”.

Ion Nălbitoru: Interesant! Felicitări pentru că purtați „stindardul” vâlcean, și chiar național, la frații noștri de peste Prut!

Vă mai aduceți aminte că în urmă cu aproape două decenii ne-am cunoscut, întâmplător, lângă Schitul Pahomie, mai exact la Cascada Frumoasă? Ați fost primul care m-ați integrat în societățile culturale de la Râmnicu Vâlcea, deși scriu din anii de liceu, fapt pentru care vă mulțumesc! Ați făcut multe astfel de gesturi  onorabile, de promovare?

Puiu Răducan: Îmi amintesc perfect cum ne-am cunoscut și faptul că purtăm acest interviu după atâta timp, înseamnă că nu am rămas la nivelul de simple cunoștințe. Eu zic că nu am făcut ceva ieșit din comun, este ceva frumos și asemenea gesturi s-au repetat.

Ion Nălbitoru:  Bănuiesc că aveți publicate foarte multe volume de poezie, proză, antologii etc. Enumerați câteva dintre ele.

Puiu Răducan:  Pe „tărâm” cultural, menționez că am publicat 113  cărţi:

– 34 volume de poezie, dintre care am să amintesc doar câteva: Vorbe la… Necaz, Editura Daria, Craiova – 2005; Vă Rog, Intraţi, Nu bateţi, Editura Daria,  Craiova- 2006;  Fabule şi Pamflete cu zgârieturi  Mioritice,  Editura Conphys, Rm. Vâlcea- 2009; Poemele Furtunii, Editura  Lumina, Drobeta Turnu Severin-2009 (tradusă în engleză şi franceză); Păzitorul de Vise,  Editura Lumina, Drobeta Turnu Severin-2009; Fascinația umbrelor – Editura Mircea cel Bătrân, 2024, Băile Olănești; Speranța fără de speranță – Editura Mircea cel Bătrân, 2025, Băile Olănești; Spovedania poeziei mele – Editura Mircea cel Bătrân, 2025, Băile Olănești;  Îngerașul – Editura Mircea cel Bătrân, 2025, Băile Olănești;Dulceața păcatelor – Editura Mircea cel Bătrân, 2026, Băile Olănești etc.

– 59 lucrări de proză, dintre care aș menționa: Un alt mod de a ne cunoaşte, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2008;  Orpheus, 59 de poeme traduse in limba sârbă, franceză şi engleză, Editura Tibiscus, Voivodina, Serbia-2010; Femeia  Diavolului, Editura Dacia XXI, Cluj Napoca 2011; Imperiul  Negru, Editura Dacia XXI, Cluj Napoca 2011; Peregrin Prin Sicilia, Editura Singur, Târgoviște, 2013;  Un Petic de Chișinău,   Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olănești, 2015;  Eminescu, fiu de dor, Editura Mircea cel Bătrân, 2017, Băile Olănești; „Castelul de la Bălți”, roman, editura „Cartea românească”, Iași, 2024; Mama noastră, limba română – Editura Mircea cel Bătrân, 2026, Băile Olănești; La braț cu toamna  – Editura Mircea cel Bătrân, 2026, Băile Olănești etc.

– 26 antologii: Trâmbiţa Îngerilor,  Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2009; Lumini pe Pânza Timpului, Editura Detectiv, Bucureşti, 2012; Colocviile Mircea cel Bătrân, vol. I, Editura Mircea cel Bătrân, 2023, Băile Olănești; Colocviile Mircea cel Bătrân, vol. II, Editura Mircea cel Bătrân, 2024, Băile Olănești; Colocviile Mihai Eminescu, editura Mircea cel Bătrân, 2024, Băile Olănești. (Menționez că la aceste două volume, Colocviile Mircea cel Bătrân, prefața este făcută de d-nul academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.); Țara de dincolo de țară – Editura Mircea cel Bătrân, 2025, Băile Olănești; Colocviile Lucian Blaga – Editura Mircea cel Bătrân, 2025, Băile Olănești; Colocviile Tudor Arghezi – Editura Mircea cel Bătrân, 2026, Băile Olănești etc.

Ion Nălbitoru: Felicitări! Aveți o bogată activitate scriitoricească!

Ați avut multe proiecte culturale… Spuneți-ne câte ceva despre ele.

Puiu Răducan: Am avut mai multe lansări de carte unde au participat personalități deosebite, emisiuni radio și tv. în Vâlcea, Craiova, Severin, Voivodina, Chișinău…

Am adus în Rm. Vâlcea Cenaclul M. Eminescu din New York  unde au participat patru academicieni.

Am organizat o excursie cu Forumul Cultural al Râmnicului în zonele românești din Serbia (Voivodina și Timoc), iar în Timoc am participat la sfințirea celei de-a doua biserici românești, după cea de la Malainița.

Ion Nălbitoru:  V-ați făcut multe cunoștințe culturale, nu numai în România, dar și în Republica Moldova, la Chișinău, și în Serbia, la comunitatea românilor din Timoc. Cum ați reușit? Cum au decurs relațiile culturale cu românii de dincolo de granița României?

Puiu Răducan: Eu nu le-aș spune relații, mai degrabă prietenii. Adeseori spun că nu am prieteni puțini și buni, ci mulți și valoroși. La toate evenimentele la care am participat, fie în țară, fie în străinătate, am fost înconjurat de prieteni. În toate zonele țării unde merg, sau în străinătate, m-am simțit ca acasă, dar am o mică supărare că în Vâlcea mea, lumea nu prea mă suportă.

Ion Nălbitoru: Ați cunoscut personalități de valoare și chiar ați colaborat. Aș aminti academicienii Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija din Rep. Moldova. În ce împrejurări i-ați cunoscut?

Puiu Răducan:  I-am cunoscut prin calitatea lucrărilor prezentate, lansate.  Am avut lansări de carte la Biblioteca Națională de la Chișinău, la alte biblioteci, la Institutul Academic Internațional, Eminescu. Sunt binecunoscut acolo și lucrări de-ale mele sunt în bibliotecile de-acolo. Și în Serbia, în ținutul Voivodinei și Timoc am avut lansări de carte. Cu ocazia acestor lansări am cunoscut mari personalități culturale printre care și cei pe care i-ați menționat.

Ion Nălbitoru: Dar ați cunoscut și academicieni din România și, nu în ultimul rând, pe domnul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române! Aveți de la Domnia sa, de când era președintele Academiei, și o prefață sau două la un volum sau două, scrise de dv. Prin aceasta ați devenit o valoare, o personalitate a Culturii Vâlcene! Cum se numesc cărțile respective? Și în ce împrejurări l-ați cunoscut pe dl Președinte al Academiei Române?

Puiu Răducan:  Pe d-nul președinte al Academiei Române (fostul) l-am cunoscut la Congresul Mondial Eminescologic de la Chișinău. Domnia sa a asistat la prezentarea unor materiale de-ale mele și i-am explicat și despre proiecte. Mi-a dat datele de contact, să-l contactez când am materialul gata, lucru care s-a și întâmplat. Mi-a prefațat două volume de peste 650 pagini fiecare, format A4, intitulate „Colocviile Mircea cel Bătrân”. Și la Congresul din acest an, de la Chișinău, m-am întâlnit cu Domnia sa.

Ion Nălbitoru: De curând ați donat câteva volume din creațiile dv. la Biblioteca Academiei Române. Ce titluri poartă și cum au fost primite?

Puiu Răducan: Au fost primite cu bucurie, ceea ce mă onorează!

Volumele pe care le-am donat și la care am primit confirmarea de la Biblioteca Academiei Române, sunt:

  1. Puiu Răducan (coord.): Colocviile Mircea cel Bătrân, vol. 1-2, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2024;
  2. idem: Colocviile Mihai Eminescu, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2024;
  3. Puiu Răducan: Ţara de dincolo de Țară, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2025;
  4. idem: Spovedania poeziei mele, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2024;
  5. Puiu Răducan (coord.): „Stele-n cer…”, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2024;
  6. Puiu Răducan: Apoca(Ne)lipsa, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2025;
  7. idem: Localităţi cu nume de târg, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2024;
  8. idem: Săptămâna patimilor, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, s.a.;
  9. idem: Amantele de verde, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2025;
  10. Puiu Răducan (antologator): Satule, izvor de dor, editura Rotipo, Iaşi, 2015;
  11. Puiu Răducan: Castelul de la Bălţi, Cartea Românească, Bucureşti, 2024;
  12. Puiu Răducan (antologator): Căpuşa, editura Rotipo, Iaşi, 2015;
  13. idem: Mariile cântecului popular, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2020;
  14. Gheorghe alui Costică: De la bătrâneţe, pân’ la tinereţe, Scrisul Românesc, Craiova, 2024;
  15. Gheorghe alui Margareta: Spovedania trecutului, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2024;
  16. D.M. Zamfira: Galopând printre nori, editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2026.

Ion Nălbitoru: În Râmnicu Vâlcea ați fost și mai sunteți membru al mai multor societăți culturale. Aveți vreun plan pentru viitor?

Puiu Răducan: Sunt membru al mai multor asociații culturale, dar, repet, concluzia mea este că „lumea culturală” a Râmnicului nu mă suportă și am de gând să mă retrag de peste tot ce ține de Râmnicu Vâlcea.

Ion Nălbitoru: Este trist ceea ce afirmați… Ce proiecte aveți pentru viitor?

Puiu Răducan:  Proiecte sunt mai multe. Sper să continui cu scrisul sub supravegherea altor personalități din afara Râmnicului.

Ion Nălbitoru: Vreți să transmiteți un mesaj oamenilor de cultură atât din județ, dar și la nivel național?

Puiu Răducan: Îi salut pe toți și le doresc numai bine!

Ion Nălbitoru:  Domnule Puiu Răducan, vă mulțumesc pentru răbdarea de care ați dat dovadă în acordarea acestui interviu și să ne reîntâlnim cu bine!

 

Ion Nălbitoru – membru UZPR, Vâlcea

Susțineți NapocaNews.ro

Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.

Puteți face o donație prin transfer bancar:

Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300


👉 Preferi să donezi rapid online?

Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal: