Distribuie articolul

Pentru a evita atrofierea sensibilităţii cetăţeneşti faţă de politic, dar mai ales pentru a fundamenta un proiect societal coerent şi consistent este nevoie de un flux continuu de idei dinspre politicieni înspre cetăţeni şi viceversa. Asta presupune interes cetăţenesc pentru noţiunile de bază ale culturii politice şi pentru treburile publice ale comunităţii; de partea cealaltă, politicianul trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea sa de reprezentant al cetăţenilor şi de capacitate managerială dovedită sau în orice caz „anunţată” de principiile îmbrăţişate şi de mesajul electoral al partidului de apartenenţă sau de cel personal.

Aşteptările şi propunerile din campaniile electorale sunt o bornă care ne poate oferi o imagine a nivelului de maturitate a unei societăţi democratice. Atât aşteptările cât şi propunerile trebuie să fie realiste, dar mai ales bine formulate pentru a asigura dialogul dintre societatea civilă şi sfera politică.

În funcţie de tipologia alegerilor electorale (naţionale sau europene) fluxul de idei trebuie să circumscrie variabile de moment; cu alte cuvinte, dialogul dintre electori şi candidaţi ar trebui să se rezume la „paleta” de probleme aferentă specificului alegerilor electorale ale momentului. Astfel, în perioada de campanie pentru europarlamentare ar trebui să se discute îndeosebi acele chestiuni care au relevanţă şi pot găsi soluţionare în Parlamentul de la Bruxelles. Temele interne nu ar trebui dezbătute de candidaţi cu scopul de a obţine voturi pentru europarlamentare decât în măsura în care respectivele chestiuni ar putea face obiectul unui viitor contencios între legislaţia europeană şi cea naţională.

Omul potrivit aşezat la locul potrivit a fost şi rămâne idealul oricărei activităţi care presupune responsabilitate şi luciditate. Atunci când eşti mandatat prin vot să reprezinţi interesele românilor în forul european de la Bruxelles trebuie să demonstrezi că ai un proiect politic elaborat pentru a ţine cont de generalitatea doleanţelor cetăţeneşti şi de posibilităţile legislative ale Parlamentului european. A-ţi promova candidatura personală sau cea partidică fără a ţine cont de această constatare nu oferă asigurări electoratului în ceea ce priveşte eficienţa şi utilitatea viitorului mandat de europarlamentar.

Actuala campanie pentru europarlamentare ne mai permite să observăm că mesajele electorale expuse de către partide/candidaţi au iz populist, făcându-se apel la sloganuri evazive şi puţin relevante pentru miza alegerilor în desfăşurare. Prin formule lapidare se încearcă a capta atenţia şi votul alegătorilor fără a se pronunţa în mod articulat asupra temelor de interes pentru viitorul României şi al celorlalte state membre U.E.

Unii fac apel la „mândria de a fi român”, fără a face cunoscute electoratului faptele care să le confere dreptul de a se folosi de sentimentul apartenenţei comune în scop electoral.

Alţii folosesc tehnici de marketing pentru a se erija în „ambasadori” ai „generaţiei în blugi”, adică a tinerilor şi a celor de vârsta a doua. Pentru a-ţi atribuit o asemenea etichetă trebuie însă să prezinţi alegătorilor măsurile care ar putea pe viitor asana situaţia locurilor de muncă pentru că tinerii şi cei de vârsta a doua sunt cei care au plecat şi vor fi tentaţi să plece în străinătate dacă piaţa muncii din România nu devine mai atractivă.

Alte două grupări „se laudă” cum că unii ar fi singurul „partid 100% european” pe când ceilalţi ar fi „eurocampioni”. Ne întrebăm însă în ce a constat activitatea europarlamentară a celor două partide care să ateste europenismul unora şi veleitatea de campioni a celorlalţi, pentru că din dezbaterile mediatice ale reprezentanţilor acestor partide nu prea reiese aportul european pe care şi-l arogă cu nonşalanţă.

Dacă la noi temele de campanie electorală par rupte din lumea demagogiei pure, în statele din Occident se discută teme esenţiale pentru supravieţuirea instituţiilor europene. Teme de interes naţional dar cu dinamică europeană precum politicile economice, piaţa muncii sau educaţia sunt dezbătute de partidele reprezentative ale statelor occidentale.

În unele ţări precum Italia, campania electorală a căpătat un vizibil ton de apostrofare la adresa operatului economic al U.E. şi în special la adresa monedei unice europene. Dacă cele mai importante partide italiene, Forţa Italia şi Partidul Democratic, cer reformarea politicilor monetare şi financiare ale Băncii Centrale Europene, partide parlamentare mai mici precum Liga Nordului sau Fraţii Italiei-Alianţa Naţională cer efectiv ieşirea Italiei din zona euro şi revenirea la vechea liră italiană. Mişcarea 5 Stele, un partid populist care a reprezentat surpriza alegerilor parlamentare din Italia în 2013, face propuneri referitoare la politica economică a U.E., încheindu-şi agenda politică europeană prin a cere un referendum cu privire la ieşirea Italiei din zona euro.

Constatăm că în pragul alegerilor europarlamentare cetăţenii şi partidele italiene îşi pun întrebări legate de funcţionalitatea U.E., de reformarea Băncii Centrale Europene şi de utilitatea monedei unice europene. În România, temele cu valenţă europeană sunt încă „păsări rare”; pentru a putea fi luaţi în serios de partenerii europeni trebuie să începem a dezbate lucid toate acele chestiuni europene relevante pentru viitorul comun al statelor membre. Astfel ne-am „anunţa” dorinţa de a face parte din construcţia europeană nu doar asistând pasiv ci ca partener implicat în mod responsabil.

Remus Tanasă

Susțineți NapocaNews.ro

Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.

Puteți face o donație prin transfer bancar:

Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300

👉 Preferi să donezi rapid online?

Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:

23-05-2014